Și cara v̄ine elŭ în templu, s’aprochiară de nĕsŭ, acolo iu elŭ înveța, Archiereĭlĭi și Aușĭlĭi a poporŭluĭ și ’lĭ ḑiseră: Cu çe putére façĭ aeste? și care ți o déde aestă putére?
Botezarea luĭ Ioanŭ de iu era? din çerŭ ică de la ómenĭ? Iară elĭ s’minduia în mintea‐lĕ, ḑicêndaluĭ: Ma s’ḑiçemŭ, Din çerŭ, va nĕ ḑică, de çe de cară nu creḑutŭ în elŭ?