9 Și cându vineră açelĭ çe s’păituiră la óra ună‐sprĕ‐ḑéçe, luară câte unŭ dinarŭ.
Venindaluĭ apoĭ açelĭ d’întân̄iŭ, lĕ se păru că va s’lĭa ma multu; ma și elĭ câte unŭ dinarŭ luară.
Și cara ’lĭ păitui lucrătorĭlĭi câte unŭ dinarŭ pe ḑiuă, lĭ petrecu la av̄in̄ia luĭ.
Iară cându întunecă, Domnulu a av̄in̄ilĭeĭ, ḑiçe câtre epitropŭlu a luĭ: clĭémă lucrătorĭlĭi și dă‐le plata, și înçepe de la açelĭ din códă pănă la açelĭ d’întân̄iŭ.