Și decara nu avea elŭ cu çe s’plătéscă, dimândă Domnu‐sĕu, să se vindă elŭ și mulĭérea‐sa, și fumélĭa luĭ, și tute câte avea, și să se p’ătéscă datoria.
Și cându vine açelŭ çe luă unŭ talantu, ḑîse: Dómne, eu te cunosceamŭ că escĭ unŭ omŭ strimtu la inimă: séçerĭ acolo, iu nu semenașĭ; și adun̄ĭ d’acolo iu nu împărțîșĭ.