18 Și ’lŭ încâce Iisusŭ, și eși de tru nĕsu demonŭlu, și s’vindecă feçiorŭlu de tru açea óra.
Atunçea ’lĭ s’aduse un demonisatŭ, orbŭ și mutŭ; și lŭ vindecă, în câtŭ orbulŭ și mutŭlu sbura și vedea.
Atunçea respunse Iisusŭ și ’lĭ ḑise: O mulĭére! mare éste credința ta; la s’țĭ se facă cumŭ vreĭ. Și s’vindecă hilĭea a lĭeĭ de tru açea óră.
Iară Iisusŭ respunse și ḑise: O generație fără credință și aspartă! până cându va s’hiu cu voĭ? Până cându va s’vĕ aravdŭ? Aduçețĭ m̄ĭ lŭ aó.
Atunçea viniră discipulĭi la Iisusŭ a parte, și ’lĭ ḑisera: De çe noĭ nu putemŭ s’lu scótemŭ?
Ma Iisusŭ cândŭ s’ turnă și o veḑu ’lĭ ḑise: Hilĭe harăsié‐te credința ta te ascăpă: și s’ vindecă mulĭérea de tru açea óră.