27 Ma tru‐óră Iisusŭ lĕ grăi și lĕ ḑise: Avețĭ curagiu, eŭ escŭ; nŭ avețĭ frică.
Iară Petru respunse și ’li ḑise: Dómne s’fure că esci tine dimândă m̄ĭ s’v̄inŭ și eu la tine preste apă.
Și s’aprochie Iisusŭ, băgă mâna pre nĕșĭ și lĕ ḑise: Sculați‐vĕ și nu v’aspĕriațĭ.
Atunçea Iisusŭ lĕ ḑîse: Nu vĕ aspĕrĭațĭ; duçețĭ‐ve dațĭ tru scire la frațĭliĭ a m̄eĭ, tra s’mérga în Galilea, și acolo va s’ me védă.
Și anghelu respunse și ḑise a Mulĭerĭlorŭ: Voĭ, nu vĕ aspĕriațĭ că sciŭ că căftațĭ Iisusŭ cruçificatŭlu.
Și écă ’lĭ aduseră unŭ paraliticŭ zăcutŭ în patŭ; și cându veḑu Iisusŭ credința lorŭ, ḑise a paraliticŭluĭ: