10 Și petrecu de lĭ tălĭară capulŭ a luĭ Ioanŭ tru înclĭsóre.
Și îlĭ s’aduse capŭlu a luĭ tru phiatŭ și îlĭ se déde a fétĕlĭeĭ, și ’lŭ duse a mă‐saĭ.
Și amirălu se învirină, ma de giuramêntele çe avea faptă, și de arŭșine câtrĕ açelĭ çe ședea cu elŭ, dimândă s’lĭ se da.
Ma eu vĕ ḑicŭ, că Ilia are vinită și nu lŭ cunosçură, ma féçeră cu nĕsŭ tute câte vrură. Ași și hilĭlu a omŭluĭ are s’pată de la nĕșĭ.