38 Și agrŭlu éste lumea; sĕmênța açea bună sŭntu hilĭi a amirărilĭeĭ, și chénița sŭntu hilĭi a rĕuluĭ. Iară neóspele care o semĕnă éste draculŭ.
Care‐çi‐do omŭ çe avde grailu a amirărilĭeĭ și nu l’achicăsésce, vine urîtŭlu și arăchiésce semĕnătura di tru inima luĭ; aestă este açea çe e semĕnată ningă cale.
Și va să se predică aestu vănghelĭu a amirărilĭeĭ preste tutŭ locŭlu, tra mărturia tutulorŭ popórelorŭ; și atunçea va s’hibă finitŭlu.
Ma sborŭlu a vostru s’ hibă: Da, da, și Nu, nu; că açea çe éste cama multu de aestă, éste de la açelŭ rĕu.
Și hilĭi amirărilĭeĭ va s’ hibă aruncațĭ tru întunérecŭlu açelŭ din afóră; acolo va s’hibă plângérea și scărcicarea dințilorŭ.