Care‐çi‐do omŭ çe avde grailu a amirărilĭeĭ și nu l’achicăsésce, vine urîtŭlu și arăchiésce semĕnătura di tru inima luĭ; aestă este açea çe e semĕnată ningă cale.
Și altă parabolă lĕ ḑise a lorŭ: Amirărilĭea çerŭluĭ unzésce cu aluatŭlu, care îlŭ luă mulĭérea și ’lŭ ascunse în treĭ mesurĭ de fărină, pănă cându s’aluză tutŭ.
Ascultațĭ altă parabolă: Era umŭ omŭ Domnŭ de casă, care ’șĭ plăntă ună av̄in̄ie și o îngărdi cu gardu, și săpă tru nĕsă cărute, și adră un turnŭ, și lŭ déde la lucrătorĭ, și s’duse departe.
Și străbătu Iisusŭ tută Galilea, învețândŭ în sinagogele a lorŭ, și predicândaluĭ vanghelĭlu a amirărilĭeĭ, și vindecăndŭ orĭ çe lăngóre și neputére în poporŭ.