Écă feciorŭlu a m̄eu pre care lŭ alepșiu; Vrutŭlu a m̄eŭ în care ghine vru sufletŭlu a m̄eu; eŭ va s’bagŭ duhŭlu a m̄eu peste nĕsŭ, și elŭ va s’declară giudecata la națiunĭ.
Ică cumŭ póte çinevâ s’întră în casa a vĕrtosŭluĭ, și s’lĭ arăchiéscă lucrurĭle, până s’nu légă cama năinte pre vĕrtosŭlu, și apoia s’lĭ despólĭe casa?
Care de aeștĭ doĭ féçe vrérea tatăluĭ? Lĭ ḑiseră: Primŭlu. Și Iisusŭ lĕ ḑiçe a lorŭ: Dealihea vĕ ḑicŭ că vameșilĭi și curvele mergu cama năinte de voĭ tru amirărilĭea alŭ Dumneḑĕu.
Și s’avḑĭ scirea di nĕsŭ în tuta Siria, si lĭ aduseră pre tuțĭ açelĭ çe era rĕu, și acățațĭ de diferite lângorĭ și pedépse, și açelĭ demonisațĭ, și lunatiçĭ și olugĭ și’lĭ vindecă.