25 Tru açelŭ timpŭ respunse Iisusŭ și ḑise: Ițĭ mulțumescu Tată, Dómne a çerŭluĭ și a locŭluĭ, că, le aĭ ascumtă aeste de la învețațĭlĭi și mintimenĭlĭi, și le descoperișĭ a națĭlorŭ.
Și respunse Iisusŭ și ’lĭ ḑise: Fericitŭ escĭ Simone hilĭlu a luĭ Iona, că trupŭ și sănge nu țĭ descoperi aestă, ma Tată‐m̄eŭ açelŭ din çerŭ.
s’năĭriră, Și lĭ ḑiseră: Avḑî çe ḑîcŭ aești? Iară Iisusŭ lĕ ḑiçe: Da, N’avețĭ cântată vêr‐nă óră, „Că din gura a națĭlorŭ, și açelorŭ çe sugŭ, țĭ aĭ faptă alăvdare?“.