29 Nu se vindŭ doĭ carabeĭ tră unŭ aspru, și niçi unŭ de nĕși nu cade peste locŭ fără vrérea a Părinteluĭ a vostru?
Dealihea ’țĭ ḑicŭ, că nu va s’eșĭ d’acolo, până cândŭ s’plătescĭ și açelŭ din urmă aspru.
Mutrițĭ pulĭi din çerŭ, că nu sémenă, niçi séçeră, niçi adună tru grănarŭ, și Tatălŭ a vostru din çerŭ îlĭ hrănésce. Par‐că nu hițĭ voĭ cama multŭ de câtŭ aeștĭ?