Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 14:2 - Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Iuda jelește și porțile lui lâncezesc; șed în negru pe pământ și strigătul Ierusalimului se suie.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

2 „Iuda bocește, iar porțile cetăților lui sunt slăbite. Oamenii sunt posomorâți din cauza țării. Strigătul Ierusalimului se înalță.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Iuda jelește, iar porțile îi sunt slăbite; ele se vaită pentru țară, iar strigătul Ierusalimului se înalță în straturile (mai) înalte ale atmosferei.

Gade chapit la Kopi

Biblia în versuri 2014

2 „Iuda jelește ne-ncetat. Câmpiile i s-au uscat. Cetățile-i sunt pustiite, Sunt întristate, necăjite, Iar din Ierusalim, spre zare, S-a înălțat un strigăt mare.”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Iúda jelește, porțile ei sunt slăbite, s-au înnegrit la pământ, iar strigătul Ierusalímului se înalță.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Iuda jelește, cetățile lui sunt pustiite, triste, posomorâte și strigătele Ierusalimului se înalță.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 14:2
30 Referans Kwoze  

Și porțile ei vor plânge și vor jeli; și ea va ședea despuiată pe pământ.


Sunt zdrobit de zdrobirea fiicei poporului meu; merg jelind; m‐a cuprins spaima!


Și oamenii care nu mureau erau loviți cu umflături și strigătul cetății se suia până la cer.


Și a fost așa: precum el striga și ei n‐au vrut s‐audă, tot așa ei vor striga și nu‐i voi auzi, zice Domnul oștirilor.


De aceea așa zice Domnul: Iată voi aduce peste ei un rău de care nu vor putea scăpa și vor striga către mine, dar nu‐i voi asculta.


Dinaintea lor popoarele tremură, toate fețele pălesc


Câmpiile sunt pustiite, țarina jelește, căci grâul este pustiit, mustul s‐a uscat, untdelemnul lâncezește.


Pentru aceasta țara jelește și oricine locuiește în ea va lâncezi cu fiarele câmpului și păsările cerurilor. Da, chiar peștii mării vor fi luați.


Pielea noastră este neagră ca un cuptor de aprinderea foamei.


Porțile lui s‐au cufundat în pământ; i‐a pierdut și i‐a sfărâmat zăvoarele; împăratul său și mai marii săi sunt între neamuri unde legea nu este; și prorocii lui nu găsesc vedenie de la Domnul.


Să se audă un strigăt din casele lor când vei aduce cete deodată asupra lor, căci au săpat o groapă ca să mă prindă și au ascuns curse picioarelor mele.


Până când va jeli țara și se vor usca ierburile de pe toată câmpia? De răutatea locuitorilor ei pier vitele și păsările. Căci ei zic: El nu va vedea sfârșitul nostru.


De aceea pământul se va jeli și cerurile de deasupra vor fi negre; pentru că eu am vorbit, am hotărât și nu‐mi va părea rău, nici nu mă voi întoarce de la aceasta.


Țara jelește, lâncezește; Libanul se rușinează, veștejește: Saronul a ajuns o pustie și Basanul și Carmelul s‐au scuturat.


Mustul jelește, via lâncezește, toți cei ce erau cu inima voioasă suspină.


Pământul jelește și se veștejește; lumea lâncezește și se veștejește; poporul trufaș al țării lâncezește.


Inima mea jelește pentru Moab; mai marii lor fug până la Țoar, până la Eglat‐Șelișia: căci la suișul Luhitului se suie plângând, căci în calea Horonaimului înalță strigare de nimicire.


Căci via Domnului oștirilor este casa lui Israel și bărbații lui Iuda sadul desfătării lui. Și el aștepta judecată și iată vărsare de sânge; dreptate și iată un strigăt.


ca să facă să vină înaintea lui strigarea săracului și el a auzit strigarea celor necăjiți.


Mâine pe vremea aceasta voi trimite la tine un bărbat din țara lui Beniamin și să‐l ungi povățuitor peste poporul meu Israel; și el va mântui pe poporul meu din mâna filistenilor, căci am privit poporul meu, căci strigătul său a venit până la mine.


Și Dumnezeu a auzit geamătul lor și Dumnezeu și‐a adus aminte de legământul său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov.


vacile noastre încărcate cu viței; nicio ruptură și nicio ieșire și nicio strigare în ulițele noastre.


În ulițe este o strigare pentru vin. Orice bucurie este întunecată, veselia țării s‐a dus în robie.


Au prefăcut‐o într‐o pustietate; pustiită, ea jelește la mine: toată țara s‐a pustiit, căci nimeni n‐o ia la inimă.


Neamurile au auzit de rușinea ta și strigătul tău a umplut pământul. Căci omul viteaz s‐a poticnit de cel viteaz, amândoi au căzut împreună.


Domnul și‐a pus de gând să strice zidul fiicei Sionului; a întins funia, nu și‐a tras mâna de la înghițire; și a făcut să jelească zidul dinafară și zidul dinăuntru: amândouă lâncezesc.


Și am chemat seceta peste țară și peste munți și peste grâu, și peste must și peste untdelemn și peste ce aduce pământul, și peste om și peste vite, și peste tot lucrul mâinilor.


Rușinați‐vă, plugarilor, urlați, vierilor, pentru grâu și pentru orz, căci secerișul câmpurilor este pierdut.


Sfințiți un post, chemați o adunare sfântă, adunați pe bătrâni și pe toți locuitorii țării la casa Domnului Dumnezeului vostru și strigați către Domnul.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite