16 Estera, deci, a fost luată, Dusă apoi și-nfățișată În casa împăratului. Era-n scurgerea timpului, Luna a zecea – tălmăcit, Tebet, acesta s-a numit. Ahașveroș era-mpărat, De șapte ani înscăunat.
Și cărturarii împăratului au fost chemați în vremea aceea, în luna a treia, care este luna Sivan, în a douăzeci și treia zi a lunii; și s‐a scris după toate cele ce a poruncit Mardoheu către iudei și către satrapi și dregători și mai marii ținuturilor care sunt de la India până la Etiopia, o sută douăzeci și șapte de ținuturi, la fiecare ținut după scrierea sa și la fiecare popor după limba sa și către iudei după scrierea lor și după limba lor.
Și împăratul să așeze dregători în toate ținuturile împărăției sale și să adune în capitala Susa, la casa femeilor, pe toate fecioarele tinere frumoase la chip, sub paza lui Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor, și să li se dea lucrurile pentru curățire.
Și când a venit rândul Esterei, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, să intre la împărat, ea n‐a cerut nimic decât ce rânduise Hegai, famen al împăratului, păzitorul femeilor. Și Estera afla har în ochii tuturor care o vedeau.
Și împăratul a iubit pe Estera mai mult decât pe toate femeile, și ea a aflat har și îndurare înaintea lui mai mult decât toate fecioarele; și el i‐a pus cununa împărătească pe cap și a făcut‐o împărăteasă în locul Vastei.