4 Au băut vin și-au lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Au lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, În piatră sau în lemn, ciopliți.
ci te‐ai înălțat împotriva Domnului cerurilor; și au adus vasele casei sale înaintea ta și ați băut vin din ele, tu și mai marii tăi, nevestele tale și țiitoarele tale, și ai lăudat pe dumnezeii de argint și de aur, de aramă, de fier, de lemn și de piatră, care nu văd, nici n‐aud, nici nu cunosc, iar pe Dumnezeu, în mâna căruia este suflarea ta și ale căruia sunt toate căile tale, nu l‐ai slăvit.
Vai de cel ce zice lemnului: Deșteaptă‐te! Pietrei celei mute: Scoală‐te! Oare îl va învăța? Iată este suflat cu aur și argint și nu este nicio suflare în mijlocul lui.
Fiind deci din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să ne gândim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de meșteșugul și născocirea omului!
Și acum eu, Nebucadnețar, laud și înalț și cinstesc pe Împăratul cerurilor ale cărui fapte toate sunt adevăr și ale cărui căi sunt judecată, și el poate coborî pe cei ce umblă în mândrie.
Dar Daniel și‐a pus în inimă să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care‐l bea el și a cerut de la mai marele famenilor să nu se spurce.
Atunci au adus vasele de aur care fuseseră luate din templul casei lui Dumnezeu care era în Ierusalim; și împăratul și mai marii săi, nevestele sale și țiitoarele sale au băut cu ele.
În același ceas au ieșit niște degete de mână de om și au scris în fața sfeșnicului pe tencuiala zidului palatului împăratului: și împăratul a văzut partea mâinii care scria.