32 Și te vor alunga dintre oameni și locuința ta va fi cu fiarele câmpului; te vor face să mănânci iarbă ca boii și șapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaște că Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și o dă oricui vrea.
32 Te vor alunga dintre oameni și locuința ta va fi la un loc cu fiarele câmpului! Te vor hrăni cu iarbă ca pe boi și vor trece șapte vremuri peste tine, până când vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea’».
32 Te vor alunga dintre oameni; și vei locui împreună cu animalele sălbatice de pe câmp! Te vor hrăni cu iarbă ca pe boi; și vei trăi astfel șapte ani – până când vei recunoaște că Cel foarte înalt guvernează deasupra regatului oamenilor și că El îl oferă cui vrea!”
32 De-aceea, iată, te vestesc Că am ca să te izgonesc Din mijlocul oamenilor! Vei sta alături fiarelor, Iar hrana ta are să fie Doar iarba verde din câmpie, Căci îți vor da iarbă apoi, Așa precum se dă la boi Și șapte vremi – ia seama bine – Au să se scurgă peste tine, Până când tu vei fi putut Ajunge să fi priceput Căci Cel Prea-Nalt se dovedește A fi Cel care stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor, Punând, în fruntea lor, să stea, Pe-acela pe care îl vrea!”
32 Toți locuitorii pământului sunt considerați nimic. El face după cum vrea cu puterile cerului și cu locuitorii pământului. Nu este cine să poată opri mâna lui și să-i spună: «Ce faci?».
32 Te vor izgoni din mijlocul oamenilor și vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îți vor da să mănânci iarbă ca la boi și vor trece peste tine șapte vremuri până vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea!’
Și a fost alungat dintre copiii oamenilor și inima lui s‐a făcut ca a fiarelor și locuința lui era cu măgarii sălbatici; îl hrăneau cu iarbă ca boii și trupul său era scăldat cu roua cerurilor până ce a cunoscut că Dumnezeul Cel Preaînalt domnește peste împărăția oamenilor și pune peste ea pe cine vrea.
Eu am făcut pământul, pe om și dobitoc care sunt pe fața pământului, cu puterea mea cea mare și cu brațul meu cel întins; și l‐am dat cui a fost drept în ochii mei.
Și Moise i‐a zis: Când voi ieși din cetate, îmi voi întinde mâinile către Domnul, tunetele vor înceta și nu va mai fi grindină ca să cunoști că pământul este al Domnului.
Căci de astă dată trimit toate rănile mele în inima ta și peste robii tăi și peste poporul tău ca să cunoști că nu este nimeni ca mine peste tot pământul.
și‐ți voi da visteriile întunericului și avuțiile ascunse ale locurilor tainice ca să cunoști că eu, Domnul, care te chem pe nume, sunt Dumnezeul lui Israel.
Și s‐a rugat lui. Și el a fost înduplecat de el și a auzit cererea lui și l‐a dus înapoi la Ierusalim în împărăția sa. Și Manase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu.