14 Se ducea seara și a doua zi dimineața se întorcea în casa a doua a femeilor în [grija] lui Șaașgáz, eunucul regelui și păzitorul concubinelor. Nu mai intra la rege decât dacă regele avea plăcere de ea și era chemată pe nume.
14 Seara intra la împărat, iar dimineața se întorcea în al doilea harem, cel de care răspundea Șaașgaz, eunucul împăratului, supraveghetorul țiitoarelor, și nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse și era chemată pe nume.
14 Seara, ea intra la rege; iar dimineața se întorcea în al doilea grup de femei de care răspundea Șaașgaz – eunucul regelui responsabil cu paza concubinelor – și nu se mai întorcea la rege decât dacă el o agrease și dacă era chemată pe nume.
14 Seara, intra la împărat Și-n zori – de cum s-a luminat – Se întorcea în casa ei, Dar nu la cea pentru femei, În care fost-a prima dată. Acum, fata era mutată În alta, unde, veghetor, Peste-al femeilor popor, Era Șașgaz – famenul care Se îngrijea de țiitoare. Din casa ‘ceea, la-mpărat, Femei, nicicând, n-au mai intrat, Decât dacă le-a chemat el, Pe nume. Deci, în acest fel, Femeile nu mai puteau Să meargă, după cum voiau, În casa împăratului.
14 Se ducea seara, și a doua zi dimineața trecea în a doua casă a femeilor, sub privegherea lui Șaașgaz, famenul împăratului și păzitorul țiitoarelor împăratului. Nu se mai întorcea la împărat, decât când ar fi dorit împăratul și ar fi chemat-o pe nume.
14 Seara intra și dimineața se întorcea în a doua casă a femeilor, sub paza lui Șaașgaz, famen al împăratului, păzitor al țiitoarelor: și nu mai intra la împărat decât dacă avea plăcere împăratul de ea și o chema pe nume.
„Toți slujitorii regelui și poporul din provinciile regelui știu că orice bărbat sau femeie care intră la rege în curtea interioară și care nu a fost chemat printr-o poruncă este dat la moarte; numai acela către care regele întinde sceptrul său de aur rămâne în viață. Dar eu nu am fost chemată să intru la rege de treizeci de zile”.
Acum, așa vorbește Domnul, cel care te-a creat, Iacób, cel care te-a plăsmuit, Israél: „Nu te teme, pentru că eu te-am răscumpărat, te-am chemat pe nume, al meu ești tu.
Dacă nu-ți va mai place, s-o lași să plece după voința ei; nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porți cu ea ca și cu o sclavă pentru că ai umilit-o.
Când a venit rândul Estérei, fiica lui Abiháil, unchiul lui Mardohéu, care o luase ca fiică, să intre la rege, nu a cerut nimic decât ceea ce i-a spus Hegái, eunucul regelui și păzitorul femeilor. Și Estéra a aflat har în ochii tuturor celor care o vedeau.