1 Samuel 22:2 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² S-au adunat la el toți cei care se aflau în nevoie, care aveau datorii sau care erau cu sufletul amărât, iar el a devenit căpetenia lor. Erau cu el cam patru sute de oameni.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² Toți cei care se aflau în necaz sau erau datori și nemulțumiți s-au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Erau cu el în jur de patru sute de bărbați.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Toți cei care erau în dificultăți ori datori și nemulțumiți, s-au adunat la el; iar David a devenit conducătorul lor. S-au adunat astfel aproximativ patru sute de bărbați.

Biblia în versuri 2014

² Toți cei cari, în nevoi, erau – Sau care datorii aveau, Precum și cei nemulțumiți, De stăpânire prigoniți – Și ei, la Adulam, s-au dus Și-apoi, pe David și l-au pus În frunte, drept conducător, Peste acel întreg popor. Cam patru sute se vădeau Toți cei care, cu ei, erau.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Toți cei ce se aflau în nevoie, care aveau datorii sau care erau nemulțumiți s-au strâns la el și el a ajuns căpetenia lor. Astfel, s-au unit cu el aproape patru sute de oameni.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Și toți cei în nevoie și toți cei ce aveau datorii și toți cei cu sufletul amărât s‐au adunat la el și el le‐a fost mai mare; și erau cu el ca la patru sute de inși.

1 Samuel 22:2 Referans Kwoze

Matei 11:28

Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă!

1 Samuel 30:6

Davíd a fost foarte strâmtorat, căci poporul vorbea să-l bată cu pietre, pentru că toți erau amărâți la suflet, fiecare din cauza fiilor și fiicelor sale. Dar Davíd s-a întărit în Domnul Dumnezeul lui.

1 Samuel 25:13

Davíd le-a zis oamenilor săi: „Fiecare să-și ia sabia!”. Și fiecare și-a luat sabia. De asemenea, și Davíd și-a luat sabia. L-au urmat cam patru sute de oameni, iar două sute au rămas la bagaje.

1 Samuel 23:13

Davíd și oamenii săi, cam șase sute de bărbați, au ieșit din Cheilá și au plecat. I s-a spus lui Saul că Davíd a fugit din Cheilá, iar el s-a oprit din mers.

1 Samuel 9:16

„Mâine pe vremea aceasta, voi trimite la tine un om din ținutul lui Beniamín. Unge-l conducător peste poporul meu, Israél! El îl va elibera pe poporul meu din mâna filisténilor, pentru că am văzut poporul meu al cărui strigăt a ajuns până la mine”.

1 Samuel 1:10

[Ána] avea sufletul amărât, se ruga Domnului și plângea.

Judecători 11:3

Iéfte a fugit dinaintea fraților lui și a locuit în țara Tob. S-au adunat la Iéfte oameni de nimic și ieșeau [la luptă] cu el.

Evrei 2:10

Într-adevăr, se cuvenea ca acela pentru care sunt toate și prin care există toate, care voia să ducă mulți fii la glorie, să-l desăvârșească prin suferință pe inițiatorul mântuirii lor.

Matei 11:12

Din zilele lui Ioan Botezătorul și până acum, împărăția cerurilor este asaltată cu violență și cei violenți o iau prin forță.

Proverbe 31:6

Dați băutură tare celui care piere și vin, celui cu sufletul amărât!

2 Regi 20:5

„Întoarce-te și spune-i lui Ezechía, conducătorul poporului meu: «Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Davíd, tatăl tău: ‹Ți-am auzit rugăciunea și ți-am văzut lacrimile. Iată, eu te voi face sănătos și a treia zi vei urca la templul Domnului.

2 Samuel 17:8

Hușái i-a zis: „Tu îi cunoști pe tatăl tău și pe oamenii lui că sunt viteji și că au sufletul amărât ca ursoaica lipsită de pui în câmpie. Tatăl tău este un războinic și nu doarme cu poporul.

2 Samuel 5:2

Chiar și înainte, când Saul era rege peste noi, tu erai cel care-l conduceai afară și îl aduceai înăuntru pe Israél. Și Domnul ți-a zis: «Tu îl vei paște pe poporul meu, Israél, și vei deveni conducător peste Israél»”.

Judecători 18:25

Fiii lui Dan i-au zis: „Să nu-ți auzim glasul, ca să nu se întoarcă împotriva voastră oameni cu sufletul amărât și să îți pierzi viața, tu și casa ta!”.

1 Samuel 22:3

De acolo Davíd s-a dus la Míțpa, în Moáb. El i-a zis regelui din Moáb: „Permite-le, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină până când voi ști ce va face Dumnezeu cu mine!”.

2 Regi 4:1

O femeie dintre soțiile fiilor profeților a strigat către Elizéu: „Slujitorul tău, soțul meu, a murit și tu știi că slujitorul tău era temător de Dumnezeu. Cel care l-a împrumutat a venit să-mi ia amândoi copiii ca să-i facă sclavii lui”.