27 E vinni la pioggia, e calaru li ciumi, e ciusciaru li venti, e si scarricaru supra dda casa, e cadiu, e fu la sua ruina granni.
E vinni la pioggia, e calaru li ciumi, e ciusciaru li venti, e si scarricaru supra dda casa, e nun cadiu: giacchì avia li funnamenti supra petra.
E ognunu, chi senti sti mei palori, e nun li metti in prattica, si assimigghirrà a l’ omu stultu, chi fabbricau la so casa supra rina:
E successi, ca avennu terminatu Gesù sti palori, li turbi si maravigghiavanu di la so duttrina.