16 Estera, deci, a fost luată, Dusă apoi și-nfățișată În casa împăratului. Era-n scurgerea timpului, Luna a zecea – tălmăcit, Tebet, acesta s-a numit. Ahașveroș era-mpărat, De șapte ani înscăunat.
Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna sivan, în a douăzeci și treia zi, iar aceștia au scris fiecare poruncă a lui Mardoheu, atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care se întindeau din India până în Cuș. Au scris fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor.
Împăratul să desemneze supraveghetori în fiecare dintre provinciile împărăției ca să adune toate fecioarele tinere, plăcute la înfățișare, în citadela Susei, în harem, sub supravegherea lui Hegai, eunucul împăratului care supraveghează femeile și le asigură cremele pentru înfrumusețare.
După aceste evenimente, când mânia împăratului Ahașveroș s-a potolit, el și-a amintit de Vaști, de ceea ce făcuse ea și de ceea ce se decretase împotriva ei.
Când a venit rândul Esterei, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu – cel care o înfiase – deci când i-a venit rândul să intre la împărat, ea nu a căutat să ia nimic altceva, în afară de ceea ce o sfătuise Hegai, eunucul împăratului, supraveghetorul femeilor. Ea a găsit bunăvoință înaintea tuturor celor ce au văzut-o.
Împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe oricare dintre femeile care i-au fost aduse înainte, și ea a avut parte de bunăvoința și dragostea lui mai mult decât toate fecioarele. El i-a așezat coroana împărătească pe cap și a numit-o împărăteasă în locul lui Vaști.