16 Inima lui – inimă care Este de om – atuncea are A se preface, stând afară, Pe câmp, în inimă de fiară Și șapte vremi, în acest fel, Apoi, vor trece peste el.
16 Atunci, Daniél, al cărui nume este Beltșațár, a rămas ca blocat un moment și gândurile lui l-au tulburat. Regele a luat cuvântul și a zis: „Beltșațár, să nu te tulbure visul și interpretarea lui!”. Și Beltșațár a luat cuvântul și a zis: „Stăpâne al meu, visul să fie pentru cei care te urăsc și interpretarea lui, pentru dușmanii tăi!
Cât privește străjerul sfânt pe care împăratul l-a văzut coborând din Ceruri și zicând: «Retezați copacul și distrugeți-l! Lăsați-i doar trunchiul cu rădăcinile lui în pământ și prindeți-l cu legături de fier și bronz în iarba câmpului, ca să fie udat de roua cerului și să-i fie partea la un loc cu fiarele câmpului, până când vor trece peste el șapte vremuri!»,
Femeii i s-au dat cele două aripi ale vulturului celui mare, ca să zboare în deșert, spre locul ei, unde să fie hrănită o vreme, vremi și jumătatea unei vremi, departe de fața șarpelui.
te vor alunga dintre oameni și vei locui la un loc cu fiarele câmpului; te vor hrăni cu iarbă ca pe boi și te vor lăsa să fii udat de roua cerului. Vor trece șapte vremuri peste tine până când vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
Împietrește inima acestui popor! Fă ca urechile lor să audă greu și încețoșează-le ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să fie vindecați!
Bărbatul îmbrăcat în in, care era deasupra apelor râului, a ridicat mâna dreaptă și mâna stângă spre ceruri și l-am auzit jurând pe Cel Veșnic Viu, astfel: ‒ Va mai fi o vreme, vremuri și o jumătate de vreme! Când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot, atunci se vor împlini toate aceste lucruri.
El va rosti cuvinte împotriva Celui Preaînalt și îi va asupri pe sfinții Celui Preaînalt. Se va gândi să schimbe vremurile și legea, iar sfinții vor fi dați în mâna lui o vreme, vremuri și o jumătate de vreme.
Regele i-a zis cușitului: ‒ Tânărul Absalom este bine? Cușitul i-a răspuns: ‒ Ca acest tânăr să fie toți dușmanii stăpânului meu, regele, și toți cei ce se ridică împotriva ta ca să-ți facă vreun rău.
Aici s-au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au înspăimântat foarte tare gândurile mele și mi s-a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele în inima mea.