20 Mardoheu a scris aceste lucruri și a trimis scrisori tuturor iudeilor din provinciile regelui Ahașveroș – atât celor care erau aproape cât și celor de departe –
Scribii împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și edictul dat de Mardoheu le‑a fost trimis în scris iudeilor, satrapilor, guvernatorilor și dregătorilor celor o sută douăzeci și șapte de provincii așezate de la India până în Etiopia, fiecărei provincii după scrierea ei, fiecărui popor în limba lui și iudeilor după scrierea și limba lor.
Scribii împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întâi și edictul poruncit de Haman a fost trimis în scris satrapilor împăratului, guvernatorilor fiecărei provincii și dregătorilor fiecărui popor – fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor în limba lui. S‑a scris în numele împăratului Ahașveroș și scrisorile au fost pecetluite cu inelul împăratului.
A trimis scrisori tuturor provinciilor supuse împăratului, fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpân în casa lui și că va vorbi limba poporului său.
DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Scrie aceasta ca aducere aminte într‑o carte și spune‑i lui Iosua că voi șterge cu desăvârșire amintirea lui Amalec de sub cer.”
De aceea, iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăț și de sărbătoare, în care își trimit daruri de mâncare unii altora.
De aceea, zilele acestea s‑au numit Purim, de la cuvântul pur. Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori, cu cele ce văzuseră ei înșiși și cu cele ce li se întâmplaseră,
iudeii au luat pentru ei, pentru urmașii lor și pentru toți cei ce se vor lipi de ei hotărârea de a serba în fiecare an aceste două zile, la vremea hotărâtă, în conformitate cu cele scrise.