În ziua aceea s-au rânduit oameni care să privegheze asupra odăilor care slujeau de cămări pentru darurile de mâncare, cele dintâi roade și zeciuieli. Ei au fost însărcinați să adune în ele, din ținutul cetăților, părțile hotărâte de Lege preoților și leviților. Căci Iuda se bucura că preoții și leviții erau la locul lor,
Lui Sanbalat, horonitul, și lui Tobia, slujitorul amonit, când au auzit lucrul acesta, nu le-a plăcut deloc că venea un om să caute binele copiilor lui Israel.
Nu pusesem încă ușile porților, când Sanbalat, Tobia, Gheșem, arabul, și ceilalți vrăjmași ai noștri au auzit că zidisem zidul și că n-a mai rămas nicio spărtură.
Marele-preot Eliașib s-a sculat împreună cu frații săi, preoții, și au zidit Poarta Oilor. Au sfințit-o și i-au pus ușile; au sfințit-o de la turnul Mea până la Turnul lui Hananeel.