Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Nahum 1:5 - Biblia Dumitru Cornilescu 2024

5 Se clatină munții înaintea Lui, și dealurile se topesc; se cutremură pământul înaintea Lui, lumea și toți locuitorii ei.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

5 Munții se cutremură înaintea Lui, și dealurile se topesc; se clatină pământul înaintea Lui, lumea și toți locuitorii ei.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Înaintea Lui se cutremură munții și se topesc dealurile. Atunci când apare El, se clatină pământul împreună cu locuitorii lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia în versuri 2014

5 Se clatină în fața Lui Piscul semeț al muntelui. Topite, dealurile sânt ‘Nainte-I, iar acest pământ – Cu lumea și cu toți acei Cari sunt locuitori ai ei – În față-I stau înspăimântați, De un cutremur secerați.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 he Se cutremură munții înaintea lui și dealurile se topesc; waw pământul se ridică dinaintea lui, lumea și toți cei care locuiesc în ea.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Se clatină munții înaintea Lui și dealurile se topesc; se cutremură pământul înaintea Lui, lumea și toți locuitorii ei.

Gade chapit la Kopi




Nahum 1:5
34 Referans Kwoze  

Sub El se topesc munții, văile crapă ca ceara înaintea focului, ca apa care curge prin râpe.


Mă uit la munți, și iată că sunt zguduiți și toate dealurile se clatină!


Atunci pământul s-a cutremurat și s-a clătinat, temeliile cerului s-au mișcat și s-au zguduit, pentru că El Se mâniase.


La vederea Ta, se cutremură munții, se năpustesc râuri de apă, adâncul își ridică glasul și își înalță valurile în sus.


s-a cutremurat pământul, s-au topit cerurile dinaintea lui Dumnezeu, s-a zguduit Sinaiul dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.


munții s-au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clătinat înaintea Domnului, Dumnezeului lui Israel.


Ce aveți, munților, de săltați ca niște berbeci și voi, dealurilor, ca niște miei?


munții au sărit ca niște berbeci, și dealurile – ca niște miei.


Să urle marea cu tot ce cuprinde ea, să chiuie lumea și cei ce locuiesc pe ea,


Neamurile se frământă, împărățiile se clatină, dar glasul Lui răsună, și pământul se topește de groază.


Muntele Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se coborâse pe el în mijlocul focului. Fumul acesta se înălța ca fumul unui cuptor și tot muntele se cutremura cu putere.


Apoi am văzut un scaun de domnie mare și alb și pe Cel ce ședea pe el. Pământul și cerul au fugit dinaintea Lui și nu s-a mai găsit loc pentru ele.


Și iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a coborât din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormântului și a șezut pe ea.


Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,


Cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Și toți munții și toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.


Atunci s-a zguduit pământul și s-a cutremurat, temeliile munților s-au mișcat și s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.


De aceea Se și aprinde Domnul de mânie împotriva poporului Său, Își întinde mâna împotriva lui și-l lovește de se zguduie munții, și trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul ulițelor. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește și mâna Lui este încă întinsă.


Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și îi risipește locuitorii;


pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade și nu se mai ridică.


Înaintea lor se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele și luna se întunecă și stelele își pierd lumina.


‘Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul strigătelor de: ‹Îndurare, îndurare cu ea!›’»”


„Căci, iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toți cei trufași și toți cei răi vor fi ca miriștea; ziua care vine îi va arde”, zice Domnul Oștirilor, „și nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură.


El mută deodată munții și-i răstoarnă în mânia Sa.


Stâlpii cerului se clatină și se înspăimântă la amenințarea Lui.


Din nările Lui se ridica fum, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țâșneau din ea.


El privește pământul, și pământul se cutremură; atinge munții, și ei fumegă.


Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat veșnic. Pământul tremură de mânia Lui, și neamurile nu pot să sufere urgia lui.


Peștii mării și păsările cerului vor tremura de Mine și fiarele câmpului și toate târâtoarele care se târăsc pe pământ și toți oamenii care sunt pe fața pământului; munții se vor răsturna, pereții stâncilor se vor prăbuși și toate zidurile vor cădea la pământ.›


Domnul, Dumnezeul Oștirilor, atinge pământul, și acesta se topește; și toți locuitorii lui jelesc. Se înalță ca râul Nil și se coboară ca râul Egiptului.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite