Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Luca 13:19 - Biblia Dumitru Cornilescu 2024

19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

19 Ea este ca un bob de muștar, pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina lui. El a crescut și a devenit un pom, iar păsările cerului și-au făcut cuibul între ramurile lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Se aseamănă cu o sămânță de muștar semănată de un om în grădina lui. Ea a crescut, a devenit (ca) un copac mare, iar păsările zburătoare și-au făcut cuiburi în ramurile lui.”

Gade chapit la Kopi

Biblia în versuri 2014

19 E-asemenea grăuntelui Muștarului, de-un om luat Și, în grădină, aruncat. Acel grăunte a crescut Și-ntr-un copac, s-a prefăcut, Iar păsările cerului, Cuiburi, aveau, în frunza lui.”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Este asemănătoare cu un grăunte de muștar pe care un om, luându-l, îl seamănă în grădina lui; acesta crește și devine copac, iar păsările cerului își fac cuiburi între ramurile lui”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Este asemenea unui grăunte de muştar pe care un om l-a luat şi l-a semănat în grădina lui. Acesta a crescut şi a devenit copac, iar păsările cerului şi-au făcut cuib în ramurile lui.”

Gade chapit la Kopi




Luca 13:19
38 Referans Kwoze  

Frunza lui era frumoasă și avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toți; fiarele câmpului se adăposteau sub umbra lui, păsările cerului își făceau cuibul în ramurile lui și orice făptură vie se hrănea din el.


copacul acesta, a cărui frunză era așa de frumoasă și care avea roade atât de multe și în care era hrană pentru toți, sub care se adăposteau fiarele câmpului și în ramurile căruia își făceau cuibul păsările cerului,


Însă mulți dintre cei ce auziseră cuvântarea au crezut, și numărul bărbaților credincioși s-a ridicat la aproape cinci mii.


Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezați; și în ziua aceea la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.


‘Multe neamuri se vor alipi de Domnul în ziua aceea și vor fi poporul Meu. Eu voi locui în mijlocul tău și vei ști că Domnul Oștirilor m-a trimis la tine.’»”


Toate păsările cerului își făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele câmpului fătau sub ramurile lui și tot felul de neamuri multe locuiau sub umbra lui.


El va face ca domnia Lui să crească și o pace fără sfârșit îi va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului Oștirilor.


Când l-au auzit, L-au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut, și toți sunt plini de râvnă pentru Lege.


„Din pricina puținei voastre credințe”, le-a zis Isus. „Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici colo!» și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputință.


Domnul te va călăuzi neîncetat, îți va sătura sufletul chiar în locuri fără apă și va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.


Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință… Dar după ce Își va da viața ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânță de urmași, va trăi multe zile, și lucrarea Domnului va propăși în mâinile Lui.


Iubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-și pască turma în grădini și să culeagă crini.


Îngerul al șaptelea a sunat din trâmbiță. Și în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăția lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și El va împărăți în vecii vecilor.”


fie prin puterea semnelor și a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfânt. Așa că, de la Ierusalim și țările de primprejur până la Iliric, am răspândit cu prisosință Evanghelia lui Hristos.


Ei vor veni și vor chiui de bucurie pe înălțimile Sionului; vor alerga la bunătățile Domnului, la grâu, la must, la untdelemn, la oi și boi; sufletul le va fi ca o grădină bine udată și nu vor mai tânji.


Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui și după cum o grădină face să încolțească semănăturile ei, așa va face Domnul Dumnezeu să răsară mântuirea și lauda în fața tuturor neamurilor.”


Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut brațul Domnului?


Tu, care locuiești în grădini, niște prieteni își pleacă urechea la glasul tău: binevoiește și fă-mă să-l aud! –


Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! – Să intre iubitul meu în grădina lui și să mănânce din roadele ei alese! –


Ești o grădină închisă, soro mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.


Și Domnul le-a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice dudului acestuia: «Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare», și v-ar asculta.


El a mai zis: „Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa?


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite