Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Isaia 5:7 - Biblia Dumitru Cornilescu 2024

7 Via Domnului Oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sunt vița pe care o iubea. El Se aștepta la judecată, și, când colo, iată sânge vărsat! Se aștepta la dreptate, și, când colo, iată strigăte de apăsare!

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

7 Via Domnului Oștirilor este Casa lui Israel, iar bărbații lui Iuda sunt grădina în care Își găsea plăcerea. El Se aștepta la judecată dreaptă, și iată că are loc vărsare de sânge; Se aștepta la dreptate, dar iată că se aude strigăt de durere.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Via lui Iahve care este Dumnezeul Armatelor, îi reprezintă pe urmașii lui Israel; iar bărbații din (teritoriul numit) Iuda sunt grădina satisfacțiilor Sale. El aștepta să fie făcută (o) judecată corectă; dar a văzut vărsare de sânge. Credea că va fi promovată dreptatea; dar a auzit strigăt de durere.

Gade chapit la Kopi

Biblia în versuri 2014

7 Iată cine-i via pe care Domnul oștirilor o are: Ea e poporul Israel Și cel din Iuda, tot la fel. Aceasta-i via ce-o avea El și pe care o iubea. El – precum crede – se așteaptă Să fie-o judecată dreaptă. Însă degeaba-a așteptat, Căci iată, doar sânge vărsat! Dreptate aștepta, dar are Doar strigăte de apăsare!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Căci via Domnului Sabaót este casa lui Israél și cei din Iúda, plantația lui preferată. Se aștepta judecată, și, iată, vărsare de sânge; dreptate, și, iată, strigăte!”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sunt vița pe care o iubea. El se aștepta la judecată și, când colo, iată sânge vărsat! Se aștepta la dreptate și, când colo, iată strigăte de apăsare!

Gade chapit la Kopi




Isaia 5:7
47 Referans Kwoze  

Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile și pe care le-ați oprit-o prin înșelăciune strigă! Și strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului Oștirilor.


Pe orice mlădiță care este în Mine și nu aduce rod El o taie, și pe orice mlădiță care aduce rod o curățește, ca să aducă și mai mult rod.


Și Dumnezeu nu le va face dreptate aleșilor Lui care strigă zi și noapte către El, măcar că zăbovește față de ei?


Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici, pentru că voi dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșia; pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute!


Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui și nu va mai putea de veselie pentru tine.”


Ți s-a arătat, omule, ce este bine! Și ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubești mila și să umbli smerit cu Dumnezeul tău?


Un mare număr de păstori Îmi pustiesc via, Îmi calcă ogorul în picioare; ogorul Meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit.


Cum se unește un tânăr cu o fecioară, așa se vor uni fiii tăi cu tine și, cum se bucură mirele de mireasa lui, așa se va bucura Dumnezeul tău de tine.


I-a săpat pământul, l-a curățat de pietre și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.


Domnul va pleșuvi creștetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rușinea.”


Domnul intră la judecată cu bătrânii poporului Său și cu mai-marii lui: „Voi ați mâncat via! Prada luată de la sărac este în casele voastre!


Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos, ci numai răni, vânătăi și carne vie, nestoarse, nelegate și nealinate cu untdelemn:


Ce frumoasă și ce plăcută ești tu, iubito, în mijlocul desfătărilor!


Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga.


Căci Domnul are plăcere de poporul Său și-i slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i.


Domnul îi iubește pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.


Ocrotește ce a sădit dreapta Ta și pe fiul pe care Ți l-ai ales!…


ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.


Vezi să nu fii așa de rău, încât să zici în inima ta: «Ah, se apropie anul al șaptelea, anul iertării!» Vezi să n-ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit și să nu-i dai, căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta, și te-ai face vinovat de un păcat!


Domnul i-a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, și am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui, căci îi cunosc durerile.


Și Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine.


i-am dat un loc poporului Meu, lui Israel, și l-am sădit ca să locuiască în el și să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi ca mai înainte


M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; și iată că cei apăsați varsă lacrimi și nu este nimeni să-i mângâie. Ei sunt pradă silniciei asupritorilor lor și n-are cine să-i mângâie.


Cu ce drept călcați voi în picioare poporul Meu și-i apăsați pe săraci?”, zice Domnul, Dumnezeul Oștirilor.


În ziua aceea cântați o cântare asupra viei celei mai alese:


De aceea așa vorbește Sfântul lui Israel: „Fiindcă lepădați cuvântul acesta și vă încredeți în silnicie și vicleșuguri și vă sprijiniți pe ele,


Niciunuia nu-i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuie pe lucruri deșarte și spun neadevăruri, zămislesc răul și nasc nelegiuirea.


Am fost vinovați și necredincioși față de Domnul, L-am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat și am vorbit cuvinte mincinoase,


și astfel izbăvirea s-a întors îndărăt și mântuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie.


Unul dintre coșuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc întâi, iar celălalt coș avea smochine foarte rele, care nu se puteau mânca de rele ce erau.


De strigătul luării Babilonului se cutremură pământul și se aude un strigăt de durere printre neamuri.”


Poporul din țară se dedă la silnicie, fură, îi asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, îl calcă în picioare pe străin împotriva oricărei dreptăți.


Pentru că bogații lui sunt plini de silnicie, locuitorii lui spun minciuni, și limba lor este numai înșelătorie în gura lor,


Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, și acum e plină de ucigași.


Ascultați-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmași ai neprihănirii!


Israel era o vie mănoasă, care făcea multe roade. Cu cât roadele sale erau mai multe, cu atât mai multe altare a zidit; cu cât îi propășea țara, cu atât înfrumuseța stâlpii idolești.


Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri și se stârnește gâlceavă.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite