14 Se ducea seara, și a doua zi dimineața trecea în a doua casă a femeilor, sub privegherea lui Șaașgaz, famenul împăratului și păzitorul țiitoarelor împăratului. Nu se mai întorcea la împărat decât când ar fi dorit împăratul și ar fi chemat-o pe nume.
14 Seara intra la împărat, iar dimineața se întorcea în al doilea harem, cel de care răspundea Șaașgaz, eunucul împăratului, supraveghetorul țiitoarelor, și nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse și era chemată pe nume.
14 Seara, ea intra la rege; iar dimineața se întorcea în al doilea grup de femei de care răspundea Șaașgaz – eunucul regelui responsabil cu paza concubinelor – și nu se mai întorcea la rege decât dacă el o agrease și dacă era chemată pe nume.
14 Seara, intra la împărat Și-n zori – de cum s-a luminat – Se întorcea în casa ei, Dar nu la cea pentru femei, În care fost-a prima dată. Acum, fata era mutată În alta, unde, veghetor, Peste-al femeilor popor, Era Șașgaz – famenul care Se îngrijea de țiitoare. Din casa ‘ceea, la-mpărat, Femei, nicicând, n-au mai intrat, Decât dacă le-a chemat el, Pe nume. Deci, în acest fel, Femeile nu mai puteau Să meargă, după cum voiau, În casa împăratului.
14 Se ducea seara și a doua zi dimineața se întorcea în casa a doua a femeilor în [grija] lui Șaașgáz, eunucul regelui și păzitorul concubinelor. Nu mai intra la rege decât dacă regele avea plăcere de ea și era chemată pe nume.
14 Se ducea seara, și a doua zi dimineața trecea în a doua casă a femeilor, sub privegherea lui Șaașgaz, famenul împăratului și păzitorul țiitoarelor împăratului. Nu se mai întorcea la împărat, decât când ar fi dorit împăratul și ar fi chemat-o pe nume.
„Toți slujitorii împăratului și poporul din ținuturile împăratului știu că este o lege care pedepsește cu moartea pe oricine, fie bărbat, fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viață căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Și eu n-am fost chemată la împărat de treizeci de zile.”
Acum, așa vorbește Domnul, care te-a făcut, Iacove, și Cel ce te-a întocmit, Israele: „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu!
Dacă nu-ți va mai plăcea, s-o lași să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porți cu ea ca și cu o roabă, pentru că ai înjosit-o.
Când i-a venit rândul să se ducă la împărat, Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, n-a cerut decât ce a fost rânduit de Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau.