Qohelet 6:6 - Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Chiar dacă primul ar trăi cu două mii de ani mai mult, este în dezavantaj față de al doilea care nu a putut să beneficieze de acele lucruri bune. Oare nu merg toate într-un singur loc?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ chiar dacă celălalt ar fi trăit de două ori o mie de ani, dar fără să fi văzut fericirea. Oare nu merg toate într-un singur loc?

Biblia în versuri 2014

⁶ Și chiar de două mii de ani Ar trăi el – având mulți bani Și foarte mare bogăție – Dacă nu are bucurie Să poată a fi fericit, La ce oare, i-a folosit? Atent judecă și socoate: Nu în acelaș’ loc, merg toate?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Chiar dacă ar avea de două ori câte o mie de ani și nu ar vedea binele, oare nu merge în același loc cu toți?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Și de ar trăi chiar de două ori o mie de ani un astfel de om, fără să se bucure de fericire, nu merg toate la un loc?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Și chiar dacă ar trăi de două ori o mie de ani, tot n‐a văzut nici un bine: oare nu merg toți la același loc?

Qohelet 6:6 Referans Kwoze

Qohelet 3:20

Totul merge în același loc. Toate vietățile au fost făcute din pământ; și toate se întorc în pământ.

Evrei 9:27

Oamenilor le este destinat să moară o singură dată. Apoi urmează judecata.

Iov 30:23

Știu că mă duci la moarte, în locul stabilit pentru toți cei (care acum încă mai sunt) vii!»

Ieremia 17:6

El trăiește ca un tufiș în deșert; și nu vede venind fericirea. Locuiește în locurile arse ale terenurilor aride, într-un pământ sărat unde nu stă nimeni.

Isaia 65:22

Ei nu vor mai construi case pe care le vor locui alții; și nu vor mai lucra pământul pentru ca alții să mănânce producția lui. Se va întâmpla așa pentru că zilele poporului Meu vor fi ca ale unui copac, iar aleșii Mei se vor bucura de tot ce vor lucra mâinile lor.

Isaia 65:20

Nu va mai fi acolo niciun sugar care să trăiască doar câteva zile și niciun bătrân care să nu își poată trăi toate zilele. Cel care va muri la o sută de ani, va fi considerat tânăr; iar cel care nu va ajunge la vârsta de o sută de ani, va fi considerat blestemat.

Qohelet 12:7

Fă acest lucru până nu se întoarce pământul care ești tu în pământul din care ai fost luat și până când suflarea ta nu se întoarce la Dumnezeu care ți-a dat-o.

Qohelet 6:3

Poate exista un om căruia i se naște o sută de fii și care trăiește o viață lungă. El este astfel un om căruia i se înmulțesc anii existenței (pe pământ). Dar este posibil ca în același timp, sufletul lui să nu se sature de lucrurile bune strânse și să nu beneficieze nici măcar de un loc pentru înmormântare. Eu consider că decât să fii ca el, mai bine să exiști ca o ființă care se naște insuficient dezvoltată (și care moare la scurt timp după naștere)!

Psalmi 34:12

Cine este omul care dorește să beneficieze de zile bune în viața pe care o trăiește?

Iov 7:7

Dumnezeule, amintește-Ți că viața mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea niciodată fericirea!

Iov 1:21

și a zis: „Când m-a născut mama mea, am venit în această lume fără să dețin ceva. Acum mă voi întoarce în pământ la fel cum am venit (pe el)! Iahve a dat și tot El a luat. Să fie binecuvântat numele Lui!”

Geneza 5:5

Astfel, Adam a trăit în total nouă sute treizeci de ani; apoi a murit.

Qohelet 2:14

Înțeleptul știe să își folosească ochii, dar prostul trăiește și se deplasează în întuneric. Și totuși, am înțeles că amândoi vor avea același final (: moartea).

Qohelet 6:5

Nu a văzut și nu a cunoscut soarele. Totuși, pentru el există mai multă liniște decât pentru celălalt.

Qohelet 7:2

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-una de distracție; pentru că acesta este modul în care își termină existența orice om. Cel care încă trăiește, ar trebui să înțeleagă acest lucru!

Qohelet 9:2

Pe toți îi așteaptă un singur final: atât pe cel corect cât și pe cel nedrept; atât pe cel bun cât și pe cel rău; atât pe cel curat cât și pe cel necurat; atât pe cel care aduce sacrificii cât și pe cel care nu le aduce; atât pe cel bun cât și pe cel păcătos; atât pe cel care promite cu jurământ, cât și pe cel care se teme să procedeze astfel.