Ieremia a luat un alt sul pe care i l-a dat scribului Baruc – fiul lui Neria. Baruc a scris pe sul exact cum i-a dictat Ieremia – toate cuvintele care fuseseră scrise pe sulul pe care Iehoiachim – regele celor numiți Iuda – îl arsese în foc. Pe acest al doilea sul au mai fost adăugate multe alte cuvinte asemănătoare.
Această voce mi-a spus: „Scrie într-o carte tot ce vei vedea; și să o trimiți apoi celor șapte comunități ale creștinilor – în Efes, în Smirna, în Pergam, în Tiatira, în Sardis, în Filadelfia și în Laodiceea.”
Profețiile nu au venit dintr-o inițiativă omenească; ci oamenii care au avut proclamat acele mesaje, au vorbit inspirați de Dumnezeu. El a făcut acest lucru călăuzindu-i prin Spiritul Sfânt.
Tot ce conțin Scripturile, a fost scris pentru instruirea noastră; și astfel, speranța pe care o avem, (poate) să fie susținută de răbdarea despre care vorbesc Scripturile și de încurajarea oferită de ele.
Dar tu, Daniel, ține secret aceste cuvinte și sigilează cartea până la vremea când va veni sfârșitul. Atunci mulți vor face cercetări (în ea); și astfel, va crește cunoașterea!”
Acum, scrieți pentru voi acest cântec și învățați-i pe israelieni să îl cânte; pentru ca astfel, el să fie pentru Mine un martor care va vorbi împotriva lor.
Atunci Iahve i-a zis lui Moise: „Scrie într-o carte pe care să o țineți ca amintire; și citește apoi (ce ai scris) în auzul lui Iosua: «Voi șterge de sub cer pe Amalec!»”
Voi face să i se întâmple toate lucrurile pe care le-am pronunțat împotriva ei, tot ce este scris în această carte: tot ce a fost profețit de Ieremia împotriva tuturor popoarelor.