10 Cei zece fii ce îi avea Haman – cari fiu i se vădea Lui Hamedata – Haman care Era dușmanul cel mai mare Al neamului Iudeilor. Nu au luat averea lor, Ci numai i-au înjungheat.
Conform acestui decret, regele acorda iudeilor din fiecare oraș dreptul de a se aduna și de a-și apăra viața. Ei aveau și dreptul de a distruge, de a omorî și de a extermina orice armată, orice popor sau provincie care ar atenta la viața lor, a copiilor și a femeilor lor, intenționând să le acapareze averile.
Haman le-a vorbit despre grandoarea bogățiilor lui, despre mulțimea fiilor lui și despre tot ce făcuse regele ca să îl avanseze pe cea mai înaltă poziție de autoritate desemnându-l ca șef al administratorilor și al slujitorilor lui.
am zis atunci că nu voi lua nici măcar un fir de ață sau vreo curea de sandală din tot ce este al tău. Nu vreau să pretinzi (cândva) că l-ai îmbogățit pe Avram!
În concluzie, fraților, gândirea voastră să fie concentrată pe toate acele lucruri care sunt adevărate, onorabile, corecte, curate, agreabile, demne de admirație, reprezentând vreo virtute și care merită o apreciere pozitivă.
Nu recompensați pe nimeni cu rău pentru răul pe care vi l-a făcut. Urmăriți să faceți acele lucruri acceptate (și recunoscute) de toți oamenii ca fiind bune.
pentru că atât eu cât și poporul meu am fost trădați ca să fim distruși, omorâți și exterminați. Dacă am fi fost vânduți ca sclavi și ca sclave, aș fi tăcut – pentru că acest lucru nu ar fi meritat atenția regelui!”
Apoi regele Ahașveroș l-a avansat în funcție pe agaghitul Haman – fiul lui Hamedata. Astfel, regele l-a desemnat ca șef al tuturor administratorilor lui.
Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; pentru că Eu, Iahve – Dumnezeul tău – sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc copiii pentru păcatul părinților lor până la a treia și a patra generație a celor care Mă urăsc.
Scrisorile au fost trimise prin curieri spre toate provinciile regelui. Ele vorbeau despre distrugerea, omorârea și exterminarea tuturor iudeilor – tineri și bătrâni, copii și femei – într-o singură zi. Aceea era a treisprezecea zi din a douăsprezecea lună, adică luna Adar. Scrisorile cereau și prădarea bunurilor lor.
Regele a ordonat să fie aduși înaintea lui oamenii care îl reclamaseră pe Daniel. Apoi, aceia au fost aruncați în groapa cu lei – nu numai ei, ci și fiii lor și soțiile lor. Imediat cum au ajuns în partea de jos a gropii, leii i-au prins și le-au sfărâmat toate oasele.