Lelan, la màl dɛnnda nɔɔlɛilan a dɛnnda kɔlvesɛila bɛndulan kpow o fɛ́ɛ́-fɛ́ɛ́o nin, mì la bii sɔɛi tɔlnun niaa o lakɔl-le a sɔɛi nɔ̀la mì i baŋa yoomula niaalan-nde.
Mó ɲuna ya aa: «Po vanacieo, a ce vɛlɛ hee le? Vɛ̀ɛ̀ polale Yuda len le hini vɔ kɔl a dɛnnda nɔɔlɛila nda co lan tosaa nanu lan te? A cii lɛŋnden pei ca a kɔlvesɛiyo, a co pɛngi ya kɔllo tuuloo le. Nda pila co lɛwve sɔɔnguuo o milinnda ndalan.
Tuma David va muungoo o ndu lo bɛɛ le yungu ndɔɔ duaa dɔvɔɔ-o, mí Mikal, cua Saul-lo hinul ndu, mó dimul ndu aa: «Àá masa Israɛlla! O tosa hau dɛnɛ lebɛɛ fɔ́! Mó fula kɔɔle fondo cɛa laandua buɛyaa ndɔa piaandua o hɔl maa vana fondo.»