Zaharia 9:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ Dar Domnul, pe deasupra lor Se-arată, iar săgeata Lui, Asemenea fulgerului Are să fie, când pornește. El, trâmbița, Își pregătește. Apoi, o ia și trâmbițează Puternic și înaintează În vijelia ce se-arată A fi în miazăzi iscată.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁴ Domnul Se va arăta deasupra lor și săgeata Lui va porni ca un fulger. Stăpânul Domn va suna din trâmbiță și va înainta prin furtuna din sud.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ Iahve Își va face apariția deasupra lor; și săgeata Lui va pleca exact ca un fulger! Iahve, Cel care este Stăpân, va suna din corn și va înainta prin furtuna din Sud!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Domnul se va arăta deasupra lor și va face să iasă ca fulgerul săgeata lui. Domnul Dumnezeu va suna din trâmbiță și va merge în furtunile din Temán.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ Dar Domnul Se va arăta deasupra lor, și săgeata Lui va porni ca fulgerul; Domnul Dumnezeu va suna din trâmbiță și va înainta vijelia de la miazăzi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ Și Domnul va fi văzut deasupra lor și săgeata sa va ieși ca fulgerul: și Domnul Dumnezeu va sufla din trâmbiță și va umbla în vârtejurile de miazăzi.

Zaharia 9:14 Referans Kwoze

Psalmi 18:14

Săgeți a aruncat: pe loc, Ai mei vrăjmași s-au risipit. Când trăznetele au sporit, Ei au fugit, în graba mare, Voind a căuta scăpare.

Isaia 66:15

„Domnul, ca și un foc, apare. Sunt, un vârtej, ale lui care. Jeratic, e mânia Lui Și-n flăcări ale focului Și-a preschimbat cuvântul care Fusese spus spre-amenințare.

Zaharia 14:3

Chiar Domnul Se va arăta, În acea zi și va lupta – Atunci – în fața tuturor Popoarelor neamurilor, Cum a luptat – precum se știe – În ziua cea de bătălie.

Zaharia 2:5

„Eu Însumi fi-voi în ăst loc” – Domnul a zis – „și-un zid de foc, În jurul zidurilor lui – Ale Ierusalimului – Eu am să fiu, căci slava Mea În al lui mijloc va ședea!”

Isaia 27:13

Trâmbița tare o să sune, În acea zi, și-o să se-adune Cei ce-n Egipt sunt surghiuniți Sau în Asiria-s fugiți. Vor merge înaintea Lui, Să se închine Domnului, Urcând pe muntele Lui sfânt, Căci la Ierusalim ei sânt.

Isaia 21:1

Către pustia mării, iată, E prorocia îndreptată. Precum pornește-o vijelie Din miazăzi, are să vie Și el, din țara-nfricoșată, Trecând pustia neumblată.

Revelația 6:2

Apoi, precum mi-a poruncit, M-am dus, în grabă, și-am zărit Că, un cal alb s-a arătat. Cel care l-a încălecat, Avea un arc, asupra lui. În urmă, călărețului, I s-a adus și o cunună, Ce trebuia ca să și-o pună, Pe cap. Apoi, el a pornit, Să biruiască, negreșit.

Habacuc 3:11

Soare și lună se opresc Pe cer și se adăpostesc Apoi, în locuința lor, Din pricina luminilor Pe cari le răspândesc, pe cale, Săgețile ce-s ale Tale Și pentru strălucirea dată De a Ta suliță-ncercată.

Isaia 30:30

Domnul va face să-I răsune Mărețu-I glas și Își va pune Brațul ca lumii să se-arate. Popoarele, înspăimântate, Atuncea au să îl zărească, Gata fiind ca să lovească Din mijlocul mâniei Lui, Care-i asemeni focului Mistuitor. De-asemenea, Pe al Său braț îl vor vedea, În mijlocul înecului, În mijlocul furtunii Lui, În mijlocul grindinilor, În mijlocul pietrelor lor.

Evrei 2:4

Iar Dumnezeu a întărit-o Prin semne mari, nemaivăzute, Și prin minunile făcute Doar prin puterea Lui cea mare, Și-apoi prin darurile care Sunt ale Duhului Său Sfânt Venit, din ceruri, pe pământ – Daruri pe care le-a-mpărțit, Așa precum El a dorit!

Romani 15:19

Fie prin semnele făcute, Ori prin minunile văzute, Sau poate prin puterea mare, Pe care Duhul Sfânt o are. De la Ierusalim plecând, Prin țările din jur trecând, Pân’ la Iliric, am umblat Și-am răspândit, neîncetat, Această Evanghelie care E-a lui Hristos. Cu-nfrigurare,

Matei 28:20

Că toți trebuie învățați De a păzi ce-am poruncit, Și de-a-mplini ce-i de-mplinit. Să nu vă temeți în nevoi! În toate zilele-s cu voi: Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit. Amin.”

Zaharia 12:8

Când acea zi o să sosească, Domnul are să-i ocrotească Pe-aceia care se vădesc Că la Ierusalim trăiesc. Tare, cel slab o să se ție, Căci precum David o să fie. Casa pe cari David o are, Ca Dumnezeu va fi de tare, Ca Îngerul Domnului lor, Șezând în fața tuturor.

Isaia 31:5

După cum păsările-ntind Aripile și își cuprind Puii și-i țin sub umbra lor, La fel, Domnul oștirilor Peste Ierusalim Se-apleacă, Bine voind ca să îi facă. Îl cruță, îi dă izbăvire Și îi aduce mântuire.”

Isaia 18:3

Voi toți cei care locuiți Pe-acest pământ, atenți să fiți Când steagu-n munți se va-nălța Și când suna-va trâmbița!

Iosua 10:42

De către Iosua, luați, Au fost ai țării împărați – Precum și-ntreg ținutul lor – Pentru-al lui Israel popor. Lucrul acesta s-a-ntâmplat, Pentru că Domnul a luptat, Atunci, alăturea de el, Pentru întregul Israel.

Matei 24:31

Va pune îngerii să sune, Din trâmbițe, ca să-i adune Pe toți care-s ai Lui aleși. Din patru vânturi, ei, culeși – Dintr-un capăt al cerului Și până-n cel’lalt cap al lui –

Habacuc 3:14

Săgețile Ți le-ai zvârlit În capetele celor cari Se dovedesc a fi mai mari, Când peste mine năvălesc Ca și furtuna, căci voiesc Să mă alunge de pe glie Cu țipete de bucurie, De parcă l-ar fi înghițit Pe cel ce e nenorocit Și e-n al său culcuș aflat.

Iov 37:9

Noi știm că vijelia mare, Din miazăzi, mereu pornește; Din miazănoapte, ne lovește Frigul și vânturile, fața.

Psalmi 18:15

Atuncea, s-au descoperit Albii de ape și-au ieșit, Astfel, în urmă, la iveală – Ca să Îți deie socoteală – Ascunsa temelie care Ține această lume mare. Doamne, toate s-au întâmplat, În clipa-n care le-ai mustrat, Atuncea când s-a auzit Ce vuiet mare a stârnit Suflarea din nările Tale Cari spulberă totul în cale.