Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Zaharia 7:9 - Biblia în versuri 2014

9 „Așa a zis Acel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Faceți cu-adevărat dreptate! Purtați-vă cu bunătate Și să arete fiecare, Aproapelui său, îndurare!

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

9 „Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Înfăptuiți judecată dreaptă și fiecare să arate bunătate și milă față de semenul său!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 „Iahve, Dumnezeul Armatelor, vă vorbește astfel: «Faceți judecată corectă și fiecare să își demonstreze bunătatea și mila față de semenul lui!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Așa spune Domnul Sabaót: „Judecați după dreptate și adevăr, arătați milostivire și îndurare fiecare față de fratele său!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 „Așa a vorbit Domnul oștirilor: ‘Faceți cu adevărat dreptate și purtați-vă cu bunătate și îndurare unul față de altul!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Așa vorbește Domnul oștirilor, zicând: Judecați judecată adevărată și arătați îndurare și milă unul altuia.

Gade chapit la Kopi




Zaharia 7:9
30 Referans Kwoze  

„Deci omule, tu ai aflat – Pentru că ți s-a arătat – Ce este bine, de făcut. Și ce altceva ți-a cerut Domnul, decât să împlinești Dreptatea, mila s-o iubești, Umblând smerit apoi, mereu, Față de al tău Dumnezeu?”


Dreptate dacă s-a făcut În judecată, mai plăcut E lucru-acesta Domnului, Decât jertfele omului.


„Căci numai dacă veți căta, Fapte și căi a vă-ndrepta, Dacă – în urmă – o să știți Dreptatea s-o înfăptuiți,


„Casă-a lui David! Domnul Sfânt Îți spune-acum, acest cuvânt: „Dreptate, faceți – de îndat’ – Din zorii zilei, ne-ncetat! Scăpați-l pe cel asuprit, De cel care l-a prigonit, Ca nu cumva, altfel, să vie Asupră-vă a Mea mânie, Să se aprindă ca un foc Și-apoi să spulbere ăst loc, Din pricina răului care Îl săvârșiți, fără-ncetare!


„A noastră Lege-a condamnat Un om, făr’ a-l fi judecat?”


Dar vai, de voi, zic, Farisei! Pentru că voi sunteți acei Cari, zeciuială, știți să dați – Din izmă, rută – dar uitați, De dragostea de Dumnezeu Și de dreptate, tot mereu. Acestea trebuiesc făcute, Iar celelalte, nefăcute Nu le lăsați! Vai, Farisei!


Pe scaun. Vai, acelor cari Sunt Farisei și cărturari! Fățarnici ce sunteți! Voi știți Ce zeciuială să plătiți Din izmă, chimen și mărar. Bune-s aceste lucruri, dar E prea puțin ceea ce dați, Când, nefăcute, voi lăsați Lucruri cu mult mai însemnate, Înscrise-n Lege. De uitate Sunt ele, am să îndrăznesc, Din nou, să vi le amintesc: Dreptatea, mila și apoi Credincioșia. Iată, voi, Aceste lucruri să păziți Și nu uitați să le-mpliniți!


Dar nu știți, oare, ce cuvinte Vestit-a Domnul, mai ‘nainte, Prin cei care v-au prorocit Când încă era locuit Ierusalimul și avea Încă, asupră-i, liniștea Ce se-ntinsese împrejur – Peste cetățile din jur – Și locuită era toată Câmpia-n miazăzi aflată?”


Dreptatea curgă ca un râu Și-asemenea unui pârâu, Neprihănirea arătată Să nu vă sece niciodată!


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Destul vă e, cârmuitori, Ai lui Israel domnitori! Cu silnicia, isprăviți Și cu răpirile sfârșiți! Faceți dreptate și cătați Doar drept, mereu, să judecați! Pe-al Meu popor, să-l ocrotiți Și stoarcerea lui s-o sfârșiți!” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


Doar o poruncă, Eu le-am dat Și-n acest fel am cuvântat: „Să ascultați de glasul Meu, Căci sunt al vostru Dumnezeu. Umblați precum am poruncit, Pe căile ce le-am gătit, Pentru ca astfel, voi să fiți, Întotdeauna, fericiți.”


Să nu faceți, la judecată, Vreo nedreptate, niciodată: Pe cel sărac, să nu-l priviți La față, ca să-i părtiniți, În schimb, pe toți aceia cari Sunt dintre oamenii cei mari; După dreptate, căutați, Pe toți ca să îi judecați.


La voi și nu mai judecați Doar după-nfățișare, toate, Ci judecați după dreptate.”


„Când vei vedea boul pe care Vei ști că frate’ tău îl are – Sau oaia lui – și ai să știi Că-s rătăcite, tu să vii, Să iei dar, vitele acele, Și să te-ntorci ‘napoi cu ele, La frate’ tău. Să te ferești – Dacă le vezi – să le-ocolești.


„Apropie-te!” – l-a-ndemnat David apoi. „De bună seamă, Nu trebuie să ai vreo teamă, Pentru că te-am chemat la mine, Cu gândul de a-ți face bine, Așa precum aveam în plan, Din pricina lui Ionatan. Vreau ca să-ți fie dăruite Pământurile stăpânite, Cândva, de Saul. Vei avea – Mereu – un loc, la masa mea.”


„Bolnavul – deci acela care Bolește – drept la milă are De la prietenul iubit, Chiar dacă el a părăsit Frica de Cel Atotputernic.


Domnul a zis: „Când judecați, Dreptatea să o apărați! Scăpați pe cel ce-i asuprit, De cel de cere-i prigonit! De văduve, vă-ngrijiți voi, De-orfani și de străini apoi. Să îi vegheați, să-i ocrotiți Și nicicând să nu-i chinuiți! Sângele cel nevinovat, Să nu fie, de voi, vărsat!


Care – când dă cu împrumut – Dobândă nu a mai cerut, Nici camătă nu a luat; Acela care-a arătat Că-și trage mâna înapoi De la nelegiuiri și-apoi, În pricinile-nfățișate Judecă doar după dreptate;


Cuvântul Domnului s-a dus La Zaharia și i-a spus:


Și nu m-a binecuvântat Inima lui că l-a-ncălzit Haina ce eu i-am dăruit Din lâna mieilor făcută –


E al lui Efraim popor, Asemeni unui negustor, Iar cumpăna ce-o folosește, Doar mincinoasă se vădește, Pentru că-n tot ceea ce face, Numai să-nșele lui îi place.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite