Zaharia 4:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ „Dar cine ești tu, munte mare? Cine ești tu, să fii în stare Să stai în față la acel Care-i chemat Zorobabel? Iată dar, ceea ce-ți voi face: Într-un loc șes, te voi preface. Căci piatra cea mai însemnată, Pe Templu fi-va așezată, De el, în strigătele care Vor cere pentru ea-ndurare!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁷ „Ce ești tu, munte măreț? Înaintea lui Zerub-Babel vei deveni un loc neted! El va așeza piatra cea din vârf în vuietul strigătelor de: «Har! Har pentru ea!»“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Cine te consideri tu, munte impunător? Înaintea lui Zerub-Babel vei deveni un loc neted! El va așeza piatra din vârf(ul construcției) în vuietul strigătelor de: ‘Har! Har pentru ea!’»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Cine ești tu, munte mare? Înaintea lui Zorobabél vei fi ca un șes. El va face să iasă piatra de căpătâi în zgomote: „Îndurare, îndurare pentru ea!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ ‘Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul strigătelor de: «Îndurare, îndurare cu ea!»’”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Cine ești tu, munte mare? Înaintea lui Zorobabel vei fi un șes: și el va scoate piatra cea mai înaltă cu strigările: Îndurare, îndurare pentru el.

Zaharia 4:7 Referans Kwoze

Ieremia 51:25

„Iată, munte nimicitor” – A zis, cu glas răsunător, Domnul din cer – „ia seama bine, Căci am necaz mare pe tine! Pe tine care te vădeai Că tot pământu-l nimiceai! Spre tine, mâna-Mi voi întinde, Iar brațul Meu te va cuprinde Și de pe-naltul stâncilor, În hăul de la poala lor, Ajunge-vei a fi împins, Căci te voi face-un munte-aprins.

Zaharia 4:9

„Mâinile lui Zorobabel Pus-au, la Casă, temelie. De-aceea, ele au să fie Cele cari au s-o isprăvească. Iată, au să se împlinească Aceste lucruri, iar apoi, Veți ști cu toții că la voi, Am fost trimis de Cel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Miheia 4:1

„În vremile sfârșitului, Muntele Casei Domnului Tare va fi întemeiat Și cel mai ‘nalt va fi aflat, Fiind deasupra tuturor Colinelor dealurilor. Popoarele-au să se grăbească, Spre el să se îngrămădească.

Psalmi 118:22

Piatra ce fost-a lepădată De meșterii zidar, odată, Iată – acuma – e adusă Și-n capul unghiului e pusă.

Psalmi 114:4

Munții, din locul lor de veci, Sărit-au ca niște berbeci, Iar dealurile, după ei, Au țopăit ca niște miei.

1 Petru 2:7

Această cinste vi s-a dat Vouă, în dar, căci ați crezut! Dar pentru cei care n-au vrut Să creadă, „piatra lepădată De toți zidarii, e luată, Și-n urmă ea este adusă Și-n capul unghiului, e pusă.”

Fapte 4:11

El este „piatra lepădată” De voi zidarii, și-acum iată „Că a ajuns a fi adusă Și-n capul unghiului e pusă.”

Isaia 41:15

Te fac o sanie-ascuțită, Cu dinți, anume pregătită Să sfarme munți și să lovească Dealuri ca să le nimicească, Făcându-le precum era

Psalmi 114:6

Dar munților, ce aveți voi, Încât ajuns-ați să săltați Ca și berbecii cei speriați? Ce aveți voi, dealurilor, Făcând asemeni munților? De ce vă luați după ei Și țopăiți ca niște miei?

Romani 11:6

Dacă prin har ea s-a făcut, Fapte, atunci, nu s-au cerut; Altminteri, harul dăruit, Nu mai putea fi, „har”, numit. Și dacă e prin fapte dar, Atuncea, nu mai e prin har; Altminteri fapta, niciodată, Nu poate fi, „faptă”, chemată.

Miheia 1:4

Sub El, muntele se topește, În timp ce văile se crapă Și curg la fel ca și o apă, Fiind precum ceara topită Care de foc e încălzită.

Isaia 28:16

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta, a vorbit: „În vremea care o să vie, O piatră, pun, ca temelie, Eu, în Sion – piatră-ncercată, O piatră scumpă, nestemată. Piatra aceasta este dusă Și-n capul unghiului e pusă. De-asemenea, ea o să fie O întărită temelie. Cel ce se sprijină pe ea, Nu va fugi, nu va cădea.

Revelația 16:20

Toate ostroavele fugiră, Iar munții nu se mai găsiră.

Efeseni 2:20

Pentru că voi ați fost găsiți, Pe temelie-a fi, zidiți. Ea, prin apostoli, e vestită Și, prin proroci, e întărită, Iar piatra ‘ceea minunată – Care se află așezată În capul unghiului, chiar sus – E Domnul nost’, Hristos Iisus.

Luca 20:17

Iisus, însă, și-a ridicat Privirile, le-a cercetat, Atent, fețele și-apoi, zise: „Ce-nseamnă vorbele ce-s scrise: „Piatra cari fost-a lepădată – Cea care este aruncată De meșterii zidari – e-adusă Și-n capul unghiului, e pusă?

Luca 3:5

Oricare vale-i astupată Și orice culme-i nivelată; Căile strâmbe-s descâlcite Și vor fi drepte; netezite Fi-vor de-acum drumurile,

Matei 21:42

Iisus le-a zis: „Voi n-ați găsit Scris, în Scriptură, niciodată, Că „Piatra, ce-a fost lepădată De meșterii zidari, e-adusă Și-n capul unghiului e pusă”? Lucrul acesta-i așezat De Dumnezeu, și-i minunat.

Ieremia 33:11

Strigăte mari de bucurie Și chiote de veselie. Au să răsune-n orice casă Cântec de mire și mireasă, Precum și glasul celor care Îndeamnă: „Dați laudă mare, Celui ce-i Domn al oștilor, Căci este bun și iertător, Iar îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!” Are să se audă, iară, Și glasul celor cari, în țară, Jertfe aduc de mulțumire; O să răsune peste fire, Iarăși, glasul poporului Ce-aduce jertfe Domnului În Templul Său cel minunat Ce-i în Ierusalim aflat. Căci voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război, Pentru că vreau să-i așez iară, Precum erau, în a lor țară. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Marcu 12:10

Dar, oare, voi n-ați auzit, Sau în Scriptură, n-ați citit Faptul acesta, niciodată, Că „Piatra ce-a fost lepădată De meșterii zidari, e-adusă Și-n capul unghiului e pusă,

Matei 21:21

Iisus le-a spus: „De întărită Va fi credința voastră-n voi, Mai mari minuni veți face-apoi, Decât ceea ce ați văzut, Smochinului, că i-am făcut. Cum i-am zis eu, smochinului, La fel și voi, când muntelui, O să îi spuneți, cu credință „În mare, fugi!”, cu neputință Este să nu fiți ascultați. Crezând, chiar munții îi mutați.

Habacuc 3:6

Peste pământ, privirea-I zboară Și doar din ochi El îl măsoară. Popoarele pământului Tremură înaintea Lui. Sunt sfărâmați veșnicii munți, Iar ale dealurilor frunți Se pleacă-n fața Domnului. Cărările pașilor Lui, Veșnice-a fi se dovedesc.

Esdra 3:10

Când lucrători-au început Și temelie i-au făcut Casei lui Dumnezeu, veniră Toți preoții. Ei se gătiră Cu straiele ce se cereau. De-asemeni, trâmbițe purtau. Leviții – fii cei pe care, Asaf, urmași, în lume-i are – Chimvalele și-au pregătit, Așa precum a rânduit David, când fost-a împărat, Și-n acest fel L-au lăudat Pe Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are.

Psalmi 84:11

Al nostru Domn și Dumnezeu, Soare și scut este mereu. Domnul aduce îndurare Și slavă, pentru fiecare, Căci de nimic nu e lipsit Cel care e neprihănit.

Zaharia 4:8

Cuvântul mi-a vorbit astfel: