Zaharia 4:2 - Biblia în versuri 20142 „Ce vezi?” – atunci m-a întrebat. „Un sfeșnic” – am răspuns de-ndat’. „Ăst sfeșnic, precum am văzut, Din aur doar, era făcut. Deasupra lui, am observat Un vas că fost-a așezat, Cari plin cu untdelemn se-arată. Pe vasu-acela, mai văd – iată – Și șapte candele pe care Sunt șapte țevi. Sfeșnicul are Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească2 Apoi m-a întrebat: ‒ Ce vezi? Eu i-am răspuns: ‒ Mă uit și iată că este un sfeșnic, în întregime din aur, cu un vas în vârful lui și cu șapte candele pe el, precum și șapte țevi pentru cele șapte candele care se află în vârf. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20182 Apoi m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu i-am răspuns: „Văd un suport pentru surse de lumină, făcut în totalitate din aur. Are o cupă în vârful lui și șapte candele (puse) pe el. Mai sunt și șapte conducte: câte una pentru fiecare dintre cele șapte candele din vârf(ul fiecărui braț).” Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20202 El mi-a zis: „Ce vezi?”. Eu am spus: „M-am uitat și, iată, un candelabru cu totul din aur, cu un vas în vârful lui!”. Erau șapte sfeșnice deasupra lui; erau șapte canale pentru sfeșnicele care erau în vârful lui. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu2 El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „M-am uitat și iată că este un sfeșnic cu totul de aur și, deasupra lui, un vas cu untdelemn și, pe el, șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele care sunt în vârful sfeșnicului. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19312 Și mi‐a zis: Ce vezi? Și am zis: Văd și iată, un sfeșnic cu totul de aur, și în vârful lui un potir și cele șapte candele ale lui pe el; sunt șapte țevi pentru fiecare din candelele care sunt la vârful lui: Gade chapit la |
Slujbașul împăratului – Nebuzardan, acela care Peste străjeri era mai mare – Luat-a cești și cenușare, Tămâietoare și pahare. Potirele au fost luate Precum și sfeșnicele toate. Tigăile le-a adunat Și-apoi pe toate le-a luat. Lighenele au fost luate, Precum și lucrurile toate Care din aur se vădeau, Sau care din argint erau.
Iată ce taină-ascund în ele Grupul acel de șapte stele, Pe cari – așa cum ai văzut – În mâna dreaptă, le-am ținut, Și sfeșnicele arătate – Șapte la număr – și lucrate În aur: cele șapte stele Sunt șapte îngeri, pentru cele Șapte Biserici care sânt, Azi, pe al Asiei pământ; Iar sfeșnicele s-au vădit, Șapte Biserici, negreșit.”
În zori, precum și seara-apoi, Arderi de tot aducem noi, Pentru al nostru Dumnezeu. Tămâie ardem, tot mereu, Pentru cinstirea Domnului Și pâini punem ‘naintea Lui. Sfeșnicul cel de aur care, Doar candele, pe brațe, are, Aprins e-n fiecare seară, Până când zorile vin iară. Toate acestea le-mplinim, Pentru că astfel, noi păzim Poruncile ce le-am primit. Pe Domnul, voi L-ați părăsit.
I-a dat chipul sfeșnicelor – Precum și greutatea lor – Care, din aur, se făceau, Cu candelele ce erau Pe-acele sfeșnice-așezate Și cari, din aur, sunt lucrate. I-a dat chipul sfeșnicelor – Precum și greutatea lor – Cari, din argint, se făureau Cu candelele ce erau Pe-acele sfeșnice-așezate, Fiind doar din argint lucrate. I-a dat chipul sfeșnicelor – Și întrebuințarea lor – Așa precum erau gândite, La slujbele deosebite.