Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Zaharia 14:12 - Biblia în versuri 2014

12 Iată urgia pregătită De către Domnul, hărăzită Popoarelor care, apoi Au să pornească cu război, Către Ierusalim: lovite Ajunge-vor, pe negândite, De o putreziciune mare. Cât încă fi-vor în picioare, Carnea o să le putrezească. Gurile au să se golească Prin putrezirea limbilor; Găvanele ochilor lor, Goale ajunge-vor de-ndat’, Căci ochii se vor fi uscat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Iată care este urgia cu care va lovi Domnul toate popoarele care au luptat împotriva Ierusalimului: le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în orbite și le va putrezi limba în gură.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Vă spun cum va acționa epidemia cu care va lovi Iahve toate popoarele care au luptat împotriva Ierusalimului: le va putrezi carnea stând încă pe picioarele lor. Le vor putrezi ochii în orbitele lor; și le va putrezi limba în gură!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Aceasta este plaga cu care Domnul va lovi toate popoarele care au luptat împotriva Ierusalímului: carnea lor va putrezi chiar în timp ce vor mai sta pe picioarele lor, ochii lor vor putrezi în orbitele lor și limba lor va putrezi în gura lor.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Dar iată urgia cu care va lovi Domnul pe toate popoarele care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor și le va putrezi limba în gură.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și aceasta va fi rana cu care va lovi Domnul pe toate popoarele care s‐au luptat împotriva Ierusalimului: carnea le va pieri stând ei încă în picioare și ochii le vor pieri în găurile lor și limba le va pieri în gură.

Gade chapit la Kopi




Zaharia 14:12
34 Referans Kwoze  

În ziua ‘ceea, nimicesc Popoarele care pornesc Contra Ierusalimului Și tăbărăsc asupra lui.


Chiar Domnul Se va arăta, În acea zi și va lupta – Atunci – în fața tuturor Popoarelor neamurilor, Cum a luptat – precum se știe – În ziua cea de bătălie.


Dar cine oare, seamă ține – Așa după cum se cuvine – Vreodată, de a Ta mânie Și de nespusa ei tărie? Sau cine ia în seamă, oare, A Ta urgie arzătoare – Așa după cum se cuvine – Ca să se teamă-apoi, de Tine?


Apoi, tu însuți, negreșit, De boală, ai să fii lovit. În măruntaie-o vei avea Și-ngreunat vei fi de ea – Din zi, în zi – iar la sfârșit, Din burtă îți vor fi ieșit Toate-ale tale măruntaie, Căci boala are să ți-o taie.”


Lovit vei fi atunci, mereu, În chipul cel mai minunat – Cu cei care-ți vor fi urmat – Prin grele boli, nenumărate, Care nu pot fi vindecate.


Lovit vei fi tu, cu lingoare Și cu căldură arzătoare, Cu friguri și cu obrinteală, Cu secetă; fără-ndoială, Rugină-n grâu ți se va pune Și-apoi în urma ei, tăciune. Acestea te vor urmări, Până, din lume, vei pieri.


Din nou, veți fi voi pedepsiți, De șapte ori, mai mult, loviți Fiind apoi, căci vă trimit – Pentru păcatul săvârșit – Din cer, aprinsa Mea mânie


Din nou, veți fi voi pedepsiți. De șapte ori, mai mult, loviți, Pentru păcatul săvârșit, Aveți să fiți. Am să trimit,


După ce au să se-mplinească Toate acestea, dacă voi Tot nu veți asculta apoi, De vorba Mea, aveți să fiți, De șapte ori, mai mult, loviți, Pentru păcatul săvârșit.


Iată, atunci ce vă voi face: Nu am a vă lăsa în pace, Ci trimit groaza peste voi, Lingoarea, frigurile-apoi, Iar ochii voștri se vor stinge Și viața vi se va prelinge Din trupuri. Roada semănată, De-ai voști’ vrăjmași va fi mâncată.


Coarnele care le-ai zărit – Precum și fiara – negreșit, Pe curvă, au să o urască Și-apoi, au să o pustiască, Lăsând-o goală. Toți acei Au să mănânce carnea ei, Iar restul, strâns va fi-ntr-un loc Și ars are să fie-n foc,


Atunci, un înger a venit – Trimis de Domnul – și-a lovit, Față de toți, pe împărat, Pentru că slavă nu a dat Lui Dumnezeu. El a căzut, Iar viermi-ndată l-au umplut, Și-n felu-acesta, a murit.


După acestea, voi vedea, De ascultați de vorba Mea. De n-ascultați, aveți să fiți, De șapte ori, mai mult, loviți, Pentru păcatul săvârșit.


Atuncea vei vedea că vine Ciuma și va lovi în tine, Încât ai să te prăpădești, În țara pe care-o primești.


Toate-ale sale mădulare, Lăsate sunt în voia sorții, Iar cel dintâi născut al morții, Le va mânca; și o să vie


Lovite de acea urgie, Și animalele-au să fie, Cari însoțesc tabăra lor, Aceea a popoarelor. Măgari, catâri, cai sau cămile Și vite – în acele zile – Răpuse toate au să fie, De valu-acela de urgie.


Atunci când întâmpla-se-va Că la Ierusalim, cumva, Una din casele pe care Țara Egiptului le are Nu va veni, Domnul – apoi – Nu are ca să îi dea ploi. Lovită ea are să fie De către-a Domnului urgie, La fel precum lovite sânt Și casele de pe pământ Care la Domnul n-au venit Și care nu au prăznuit A corturilor sărbătoare.


Cum că mânia-Mi se abate Peste popoarele-ngâmfate. Căci Eu puțin M-am mâniat, Dar ele-apoi M-au ajutat Ca să Mă mânii peste fire Și să stârnesc nenorocire.


El i-a vorbit îngerului: „Aleargă iute! Te grăbește Și ăstui tânăr îi vorbește: „În vremile ce au să vie, Ierusalimul o să fie Deschis, căci fi-va o cetate În care fi-vor adunate Mulțimi de neamuri și popoare Și vite-n număr foarte mare.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite