Zaharia 14:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Cei cari atuncea se vădesc Că în Ierusalim trăiesc Nu vor mai auzi blesteme Și de nimic nu se vor teme, Pentru că pace o să fie Și liniște, pentru vecie.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹¹ Ei vor locui în el și niciodată nu va mai fi dat spre nimicire. Ierusalimul va fi locuit în siguranță.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Poporul va locui în Ierusalim; și niciodată nu va mai fi distrus. Ierusalimul va fi locuit într-un climat de securitate!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Vor locui în el și nu va mai fi distrugere. Ierusalímul va locui în siguranță.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Ei vor locui în el și nu va mai fi niciun blestem în el; Ierusalimul va fi liniștit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Și oameni vor locui în el și nu va mai fi blestem, ci Ierusalimul va locui la adăpost.

Zaharia 14:11 Referans Kwoze

Revelația 22:3

Precum că nu va fi nimic Vrednic să fie blestemat, În locu-acela, niciodat’. Mereu, acolo o să fie Aflat scaunul de domnie, Pe care șade Dumnezeu Și Mielul Său. Astfel, mereu, De ai Săi robi, va fi slujit.

Amos 9:15

În țara lor am să-i sădesc Și n-am să mai îngăduiesc Să fie smulși din țara dată În stăpânirea lor, odată. Așa a zis Cel cari, mereu, Îți este Domn și Dumnezeu!”

Revelația 21:4

În fruntea lor, El o să meargă Și, lacrima, o să le-o șteargă. Nu va fi moarte, nici pieire, Țipăt, durere, tânguire, Căci tot ce fost-a la-nceput, De mult, de tot, va fi trecut.”

Zaharia 8:8

Îl voi aduce înapoi Și la Ierusalim, apoi, Va locui poporul Meu Și Dumnezeu îi voi fi Eu. Îl voi conduce cu dreptate, În adevăr și bunătate.”

Zaharia 8:4

Domnul din nou a cuvântat: „Pe ulițele răsfirate Ce-s în Ierusalim aflate, Oameni în vârstă vor fi iar. Bătrâni – atunci – mulți fi-vor, dar, Vor sta alăturea de ei, De-asemenea, multe femei. Cu toți, toiege, vor purta În mâini, care vor arăta Mulțimea mare-a anilor Care se află-asupra lor.

Zaharia 2:4

El i-a vorbit îngerului: „Aleargă iute! Te grăbește Și ăstui tânăr îi vorbește: „În vremile ce au să vie, Ierusalimul o să fie Deschis, căci fi-va o cetate În care fi-vor adunate Mulțimi de neamuri și popoare Și vite-n număr foarte mare.”

Ioel 3:20

Iuda și de-asemenea Ierusalimul vor avea Locuitori cari au să vie Din neam în neam și pe vecie Acolo au să poposească Și-acolo au să locuiască.

Ioel 3:17

Vei ști atunci, precum că Eu Sunt al vost’ Domn și Dumnezeu! Veți ști că în Sion Eu sânt Și stau pe muntele Meu sfânt! Ierusalimul, să se știe Precum că sfânt are să fie! Nicicând, străini de orice fel, Nu vor mai trece-atunci, prin el!

Езекиел 37:26

Cu ei, un legământ voi face. Va fi un legământ de pace, Care făcut are să fie Să dăinuiască pe vecie. În urmă, am să îi sădesc Și astfel am să-i înmulțesc, Iar sfântul Meu locaș, apoi, În al lor mijloc pune-l-voi, Căci între ei, el o să fie Pus ca să stea pe veșnicie.

Ieremia 31:40

Valea în care-i aruncată Cenușa doar și totodată, Sunt trupurile moarte-aduse Pentru a fi acolo puse, Cu tot cuprinsul câmpului, Al apelor Chedronului Și pân’ la unghiul porților Care sunt ale cailor – În partea de la răsărit – Au să ajungă, negreșit, Doar Domnului a fi-nchinate. Ele nu vor mai fi surpate, Nu vor mai fi nici pustiite, Căci nu vor mai fi nimicite.”

Isaia 66:22

Precum pământul nou, apoi, Cu cerurile cele noi Ce-am să le fac vor dăinui În fața Mea, vor viețui Urmași voști’ și-asemenea Numele ce le veți avea. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.

Isaia 60:18

Nici vorbă nu o să mai fie, În țara ta, de silnicie. Nici pustiire, nici prăpăd – La tine – nu o să mai văd. Căci nu va mai fi nici un rău, Atuncea, în ținutul tău. Drept „Mântuire”, Eu numesc Zidul cu cari te-mprejmuiesc, Iar a ta poartă minunată, Drept „Laudă” va fi chemată.

Isaia 26:1

Atunci – în ziua ‘ceea – are Ca să se cânte o cântare, Pe plaiurile minunate Aflate-n Iuda: „O cetate Avem, acuma” – au să spună Cuvintele ce-au să se pună În acel cântec. „Ea e tare, Iar Dumnezeul nostru are Ca mântuire să ne dea. Zid de-apărare, ne e ea.

Numeri 21:3

Domnul, din cer, i-a auzit – Pe ai Săi oameni – ce-au vorbit Și-a dat astfel, în mâna lor, Tot neamul Canaaniților. Israelul i-a spulberat, Iar locu-acel a fost chemat Horma, și-nseamnă-n tălmăcire A fi „Deplină nimicire”.

Ieremia 32:37

„Am să îi strâng pe toți și-apoi Îi voi aduce înapoi, Din toate țările în care I-a izgonit mânia-Mi mare. Aici, ei au să locuiască Și liniște au să găsească.

Zaharia 8:13

Așa precum blestem erați Când printre neamuri vă aflați – Tu, casă a lui Israel Și voi, din Iuda, tot la fel – Am să vă mântuiesc apoi Și veți ajunge a fi voi – În lume – pentru fiecare, Mereu, o binecuvântare. Vă întăriți și-n orice vreme, Voi nu aveți de ce vă teme!”

Deuteronom 33:28

Teamă, în locuință, n-are A lui Israel adunare. Izvorul care a ieșit Din Iacov, e la loc ferit – Deoparte – într-o țară plină De grâu, de must și de lumină, Iar cerul, de deasupra lui, Rouă-i va da, pământului.

Zaharia 12:6

În ziua ‘ceea, pe cei cari Vor fi în Iuda cei mai mari, Eu îi voi strânge la un loc Și-i voi preface într-un foc Ajuns sub lemne așezat Sau este sub un snop aflat. Vor mistui orice popor, Din dreapta și din stânga lor. Ierusalimul – negreșit – Are să fie locuit Pe locul vechi, cum e știut, Că fost-a el, de la-nceput.