Zaharia 12:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ În ziua ‘ceea, pe cei cari Vor fi în Iuda cei mai mari, Eu îi voi strânge la un loc Și-i voi preface într-un foc Ajuns sub lemne așezat Sau este sub un snop aflat. Vor mistui orice popor, Din dreapta și din stânga lor. Ierusalimul – negreșit – Are să fie locuit Pe locul vechi, cum e știut, Că fost-a el, de la-nceput.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ În ziua aceea, îi voi face pe conducătorii lui Iuda ca un vas cu jăratic sub o grămadă de lemne și ca o torță aprinsă într-un snop. Ei vor distruge, în dreapta și în stânga, toate popoarele din jur, în timp ce Ierusalimul va continua să rămână pe propriul lui loc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ În acea zi îi voi face pe conducătorii celor din teritoriul numit Iuda ca pe un vas cu jeratic care este pus sub o grămadă de lemne și ca o torță aprinsă într-un snop! Ei vor devora în dreapta și în stânga pe toate popoarele din jurul lor – în timp ce Ierusalimul va fi locuit din nou pe propriul lui loc.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ În ziua aceea, voi pune căpeteniile lui Iúda să fie ca un cuptor de foc cu lemne și ca o flacără de foc cu paie. Ele vor devora la dreapta și la stânga toate popoarele de jur împrejur. Ierusalímul va fi locuit din nou în locul său, în Ierusalím.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ În ziua aceea, voi face pe căpeteniile lui Iuda ca o vatră de foc sub lemn, ca o făclie aprinsă sub snopi; voi mistui în dreapta și în stânga pe toate popoarele de jur împrejur, iar Ierusalimul va fi locuit iarăși la locul lui cel vechi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ În ziua aceea voi face pe domnitorii lui Iuda ca o vatră de foc între lemn și ca o făclie de foc în snopi; și vor mistui pe toate popoarele de jur împrejur la dreapta și la stânga și Ierusalimul va locui iarăși în locul său, în Ierusalim.

Zaharia 12:6 Referans Kwoze

Obadia 1:18

Un foc va fi casa pe care Iacov în stăpânire-o are, Iar a lui Iosif o să fie O flacără ce-i veșnic vie. A lui Esau casă se-arată Precum miriștea cea uscată, Pe cari focul o va aprinde. Jur împrejur o va cuprinde Și are să o mistuiască. Nimic n-o să se mai găsească Apoi, din casa cea pe care Esau în stăpânire-o are. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit!

Zaharia 2:4

El i-a vorbit îngerului: „Aleargă iute! Te grăbește Și ăstui tânăr îi vorbește: „În vremile ce au să vie, Ierusalimul o să fie Deschis, căci fi-va o cetate În care fi-vor adunate Mulțimi de neamuri și popoare Și vite-n număr foarte mare.”

Zaharia 9:15

Atunci, Domnul oștirilor Va ocroti al lor popor, Iar pietrele ce-s pregătite – De praștie – vor fi zdrobite. Vor bea, vor face gălăgie Exact așa precum se știe Că fac cei cari sunt amețiți De vin, și plini vor fi găsiți, Asemenea unui pahar De jertfă, sau ca un altar Cu colțurile încărcate De jertfele ce au fost date.

Miheia 4:13

Scoală, fiica Sionului! E timpul treieratului! Îți fac copită de aramă Și-un corn de fier, de bună seamă, Popoare multe să zdrobești, Iar prada ce o dobândești Să o închini Domnului Sfânt Care e Domn peste pământ!”

Ieremia 30:18

Domnul mai zise: „Înapoi I-aduc pe prinșii de război, Cari se vădesc ai cortului Lui Iacov. De lăcașul lui, Mi-e milă Mie și voiesc – Iarăși – cetatea s-o zidesc, Pe culmile cele pe care I-a fost întâia așezare. Casa-mpăratului, zidită, Va fi din nou și locuită Așa după cum se știa Că înainte era ea.

Isaia 54:3

Te vei întinde și vei sta Pe dreapta și spre stânga ta, Căci mulți – în număr – au să-ți fie Urmașii care au să-ți vie. Sămânța ta o să sporească Și neamuri o să cotropească. Cetățile – azi – pustiite, Ajunge-vor iar, locuite.

Isaia 9:20

Deși – în dreapta – jefuiesc Cu toți, degrabă flămânzesc, Iar cei ce-n stânga au mâncat, Iată că nu s-au săturat.

Revelația 20:9

Ei au venit, atunci, îndată, Și iute fosta-nconjurată Tabăra sfinților, țintită Fiind cetatea prea iubită. Însă, din cer, foc a venit, Care, pe toți, i-a mistuit.

2 Corinteni 6:7

Apoi, și prin acel cuvânt Cari este-al adevărului, Și prin puterea Domnului, Și-apoi, prin armele pe care, Neprihănirea doar le are.

Zaharia 11:1

Deschideți porțile pe care Țara Libanului le are, Să cadă pradă focului Toți cedri de pe-ntinsul lui!

Zaharia 2:12

Pe Iuda și pe-al său popor, Domnul va pune stăpânire, Căci este a Lui moștenire Și ea se află pe-un pământ Care se dovedește sfânt. Al Lui o să ajungă iar, Ierusalimul, așadar.

Zaharia 1:16

Tocmai de-aceea, înapoi, Către Ierusalim apoi, Am să Mă-ntorc în mila-Mi mare, Ca să revărs a Mea-ndurare. În el, din nou se va vedea Că se înalță Casa Mea Și va fi iarăși colindat, Cu frânghia de măsurat.”

Zaharia 12:5

În a lor inimă, cei cari Vor fi în Iuda cei mai mari, Vor spune: „Cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc Ne sunt tărie, tuturor, Prin cel ce-i Domn al oștilor, Căci Domnul oștilor, mereu, Fusese al lor Dumnezeu.