Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Qohelet 6:9 - Biblia în versuri 2014

9 Mai bine e – te rog să crezi – Ceea ce tu, cu ochii, vezi, Decât pofte neîmplinite Și frământări mari, nesfârșite. Ascultă dar, ce îți voi spune: Și asta e deșertăciune, Ca toate câte-s pe pământ. E numai goană după vânt.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

9 Mai bine ce vezi cu ochii, decât să umbli după pofte. Dar și aceasta este deșertăciune și goană după vânt.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Este mai bine să admiri panorama văzută de ochii tăi decât să umbli rătăcitor după satisfacerea dorințelor care nu sunt bune! Dar și acest fapt este fără sens și urmează traseul vântului!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Mai bine să vezi cu ochii decât să ai un suflet frământat. Și aceasta este deșertăciune și goană după vânt.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Mai bine ce vezi cu ochii decât frământare de pofte neîmplinite: și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Mai bună este vederea ochilor decât rătăcirea sufletului; și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt.

Gade chapit la Kopi




Qohelet 6:9
13 Referans Kwoze  

Și eu, la rându-mi, m-am trudit În acest fel, căci am voit Ca să văd tot ce e sub soare – Tot ce se face – după care, Am judecat cu-nțelepciune Că totul e deșertăciune. Că tot ce este pe pământ E numai goană după vânt, E ceea ce am constatat.


De am avut vreo rătăcire, De pasul mi s-a abătut Din calea dreaptă, de-au văzut Ceva ochii și le-a urmat Inima vrerea imediat, De n-am lucrat cu-nțelepciune, De s-a lipit vreo-nșelăciune De mâna mea, atuncea eu


Fii vesel tinere! Nu sta, Posac, în tinerețea ta. Bucură-ți inima, cât ești Tânăr și vesel să pășești Pe căile ce sunt plăcute Ochilor tăi. Tinere, du-te! Însă să ții minte, mereu, Că pentru toate, Dumnezeu Te va chema la judecată.


De pildă, un om a primit, Din mâna Domnului, avere, Bogății, slavă și putere, Încât nimic nu-i mai lipsește Din tot ce sufletu-i dorește. Însă – precum am văzut eu – Nu e lăsat, de Dumnezeu, Să aibă și vreo bucurie Din ele, căci are să vie Străinul să le folosească Și sufletul să-și veselească. Și-aceasta e deșertăciune Și-un rău, cum nu se poate spune.


Iată ce-am mai văzut: e bine Și e frumos pentru oricine, Doar să mănânce și să bea Și-n felu-acesta să își ia Partea din munca lui cu care, Trudit este mereu sub soare, În toată vremea vieții lui.


Îndemânarea tuturor – Munca – își are-al său izvor, Numai în pizma unuia Pe iscusința altuia. Deci îndrăznesc din nou a spune Că și-asta e deșertăciune, Precum e totul pe pământ, Adică goană după vânt.


Când am privit atent, ‘napoi, La toate câte le-am făcut Cu mâna mea, am priceput Că doar deșertăciune sânt Și numai goană după vânt Cu toate – trăinicie n-are Nimic ce e aflat sub soare.


Văd lipsă de înțelepciune – Totul e doar deșertăciune! E orice lucru, pieritor – Supus deșertăciunilor.


„De mult, jugul ți-aș fi sfărmat Și lanțul ți-aș fi dezlegat, Însă ai zis: „Nu vreau, mereu, Ca și un rob să slujesc eu!” Pe orice deal înalt și mare Și sub copacul cel pe care Tu l-ai văzut că e-nverzit, Îndată te-ai și repezit Și ca o curvă te-ai întins.


Inima mea, cu sârguință, A cercetat – atunci – prostia, Înțelepciunea, nebunia. Am înțeles că și-aste sânt, La fel, doar goană după vânt;


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite