Qohelet 6:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Și chiar de două mii de ani Ar trăi el – având mulți bani Și foarte mare bogăție – Dacă nu are bucurie Să poată a fi fericit, La ce oare, i-a folosit? Atent judecă și socoate: Nu în acelaș’ loc, merg toate?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ chiar dacă celălalt ar fi trăit de două ori o mie de ani, dar fără să fi văzut fericirea. Oare nu merg toate într-un singur loc?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Chiar dacă primul ar trăi cu două mii de ani mai mult, este în dezavantaj față de al doilea care nu a putut să beneficieze de acele lucruri bune. Oare nu merg toate într-un singur loc?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Chiar dacă ar avea de două ori câte o mie de ani și nu ar vedea binele, oare nu merge în același loc cu toți?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Și de ar trăi chiar de două ori o mie de ani un astfel de om, fără să se bucure de fericire, nu merg toate la un loc?

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Și chiar dacă ar trăi de două ori o mie de ani, tot n‐a văzut nici un bine: oare nu merg toți la același loc?

Qohelet 6:6 Referans Kwoze

Qohelet 3:20

Toate sunt din pământ luate, Deci în pământ vor fi culcate.

Evrei 9:27

Și după cum e rânduit Ca orice om să moară-o dată Și-apoi se face-o judecată,

Iov 30:23

Știu ce-ai să faci: ai să mă iei Din lume, pentru că Tu vrei Să mor și-apoi să poposesc Unde cei vii se întâlnesc.

Ieremia 17:6

Omul acela, negreșit, Este ca un nenorocit Care se află în pustie Și nici nu vede, nici nu știe Când fericirea se arată, Căci a lui casă-i așezată În locuri arse, pustiite, Care nu pot fi locuite, Într-un pământ sterp și sărat.

Isaia 65:22

Nu vor zidi casele-acele, Ca să stea alți-apoi, în ele. Nici vii nu au ca să sădească Și alții să le folosească, Pentru că-ntregul Meu popor, Asemenea copacilor Va viețui și bucuros Are a fi, neîndoios, De lucrul care a știut, Cu mâna lui, să-l fi făcut.

Isaia 65:20

În el, n-au să se mai găsească Copii, puțin să viețuiască. Bătrâni nu se vor fi găsit Cari anii să nu-și fi-mplinit. Acela care, bunăoară, La ani o sută o să moară, Tânăr va fi – neîndoios – Și-i blestemat ca păcătos.

Qohelet 12:7

Până ești, încă, pe pământ; Până nu intri în mormânt Când duhul fi-va-napoiat Lui Dumnezeu, căci El l-a dat.

Qohelet 6:3

Chiar dacă mult omul trăiește Și-o sută de copii va crește – Oricât în zile ar spori Și-averea i se va mări – Dacă din ce a adunat, Sufletu-i nu s-a bucurat Și dacă nici parte nu are Apoi măcar de-o-nmormântare, Atunci este mai fericită O stârpitură prăpădită, Decât e cel cari a trudit;

Psalmi 34:12

Cine e cel care-și dorește O viață bună și tânjește Să aibă zile fericite Și-n bucurie doar trăite?

Iov 7:7

O Doamne, nu-Ți amintești oare, Că viața mea-i doar o suflare?! Iar fericirea, ochii mei – Aici – n-au s-o mai vadă ei.

Iov 1:21

„Din pântece, gol, am ieșit Când m-am născut, și e vădit Că-n inima pământului, Gol merg, prin voia Domnului! Domnul mi-a dat, El mi-a luat: Să fie binecuvântat, În veci, Numele Domnului!”

Geneza 5:5

La nouăsute treizeci ani, Adam, împovărat de ani, S-a dus să doarmă în pământ, Precum spusese Domnul Sfânt.

Qohelet 2:14

Omu-nțelept ochii și-i ține În cap, însă nebunul vine Prin întuneric, șchiopătând. Dar am băgat de seamă când Mai cu atenție-am privit, Că cei doi au împărtășit Aceiași soartă. Am picat

Qohelet 6:5

Dar soarele nu l-a văzut, Lumina nu i-a cunoscut, Fiind mai bine pentru ea, Decât omului celuia.

Qohelet 7:2

Iată, eu am găsit cu cale Că mersu-n casa cea de jale Mai cu folos are să fie, Decât în cea de bucurie,

Qohelet 9:2

Deopotrivă-n viața lor, Toate se-ntâmplă, tuturor: Omul care-i neprihănit Aceeași soartă-a-mpărtășit Ca și cel rău; cel bun, și el, Ca păcătosul; tot la fel, Cel ce se jură și cel care, Teamă de jurământ nu are; Omul cu sufletul curat, Asemeni celui necurat; Cel care jertfe pregătește, Ca omul care nu jertfește.