Psalmi 92:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Aceste lucruri să le știe, Iar cel cuprins de nebunie Nu poate să le ia în seamă.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ Omul fără minte nu cunoaște acest lucru și cel nesăbuit nu-l înțelege.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Omul superficial în gândire nu cunoaște acest lucru; și cel căruia îi lipsește judecata sănătoasă, nu îl înțelege.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Cât de mari sunt lucrările tale, Doamne, și cât de adânci sunt gândurile tale!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Omul prost nu cunoaște lucrul acesta și cel nebun nu ia seama la el.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Omul prost nu cunoaște și nebunul nu înțelege aceasta.

Psalmi 92:6 Referans Kwoze

Psalmi 73:22

Un prost – un dobitoc ajuns – În fața Ta, căci n-am avut Pricepere. Însă acum, Că ești cu mine, am văzut,

Psalmi 94:8

Dar învățați odată minte, Nebunilor! Când o să știți Și voi să vă înțelepțiți?

Proverbe 1:22

„Până când oare, proștilor, Prostia doar o s-o iubiți? Iar voi cei cari batjocoriți, Când încetați a vă plăcea Batjocura, și-asemenea, Nebunii când au să sfârșească, Știința, să o mai urască?

Psalmi 49:10

Îl vor vedea, căci se vădește Că înțelepții – bunăoară – Cu toții pier și au să moară Și proști – după cum se știe – Și cei atinși de nebunie, Iar avuția adunată, De alții le vai fi luată.

1 Corinteni 2:14

Dar oamenii cari sunt firești, Nu pot primi lucruri pe care, Doar Duhul Domnului le are, Căci pentru ei, ele-au să fie, Neîncetat, o nebunie. Ei nu pot ca să le aleagă Și nu pot să le înțeleagă, Căci ei le judecă firește, Când trebuie duhovnicește.

Ieremia 10:14

Atunci, a omului știință Și-arată a ei neputință, Iar omul – precum și-al său rost – Se vede cât este de prost. Cel care argintar se ține, Dat e atuncea de rușine, Cu chipul ce și l-a cioplit, Că orice idol – negreșit – Numai minciună se vădește Căci viața nu-l însuflețește.

Proverbe 24:7

La-nțelepciune nu se saltă Nebunul, căci ea-i prea înaltă. N-o va atinge niciodată Și va tăcea, la judecată.

Luca 12:20

Dar, Dumnezeu a cuvântat: „Nebunule!” – El i-a strigat – „La noapte, îți va fi cerut, ‘Napoi, sufletul. Ce-ai făcut? Tot ceea ce-ai agonisit, De cine fi-va folosit?”

Isaia 1:3

Boul își știe – negreșit – Stăpânul care îl hrănește. La fel, măgarul se vădește, Că își cunoaște-al său stăpân Și ieslea-n care-i pune fân. Dar Israel, precum văd bine, Nu Mă cunoaște, căci nu ține Seamă de ceea ce i-am spus, De legile pe cari le-am pus.

Proverbe 30:2

„Eu însumi chiar știu despre mine Că sunt mai prost decât oricine: Pricepere n-am dobândit,

Psalmi 32:9

Nu v-arătați nepricepuți Precum catârii sunt făcuți, Sau cum sunt caii cei struniți Cu frâul ori sunt stăpâniți Cu o zăbală care-i ține Legați, departe stând, de tine.

Psalmi 14:1

Nebunul zice, tot mereu, Cum că „Nu este Dumnezeu!” Iată că lumea s-a stricat. Un om, măcar, nu s-a aflat, Să cate drumul drept a-l ține, Să facă doar ce este bine.

Psalmi 75:4

La cei făloși, eu am strigat: „Nu vă făliți!” Am cuvântat Și celor răi și-astfel le-am spus: „Nu vă mai țineți capul sus!

Psalmi 104:24

Ce multe-s, Doamne, ale Tale Lucrări! Tu ai găsit cu cale, Ca să le faci cu-nțelepciune, Ca pe pământ să le poți pune.

Psalmi 139:14

Te laud, pentru toate cele Pe care le-ai făcut, căci iată, Sunt o făptură minunată. Sufletul meu a cunoscut Lucrările ce le-ai făcut, Căci ele au fost mari, mereu.

Isaia 28:29

Domnul oștirii a lăsat Lucrul acesta minunat, Căci mare-i planul Domnului, Precum și-nțelepciunea Lui.”

Isaia 55:9

Așa cum cerurile sânt Departe de acest pământ, Așa sunt gândurile Mele Și căile față ce cele Cari ale voastre se vădesc.

Ieremia 32:19

La sfat Tu ești nespus de mare Și-n faptă Tu ești Cel mai tare. Ai Tăi ochi, ne-ncetat, veghează Cărările ce le urmează Al oamenilor fii, să poți Să-i răsplătești apoi pe toți, Doar după căile urmate Și după roadele-arătate.