Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 86:5 - Biblia în versuri 2014

5 Că Tu ești gata de iertare, Ești bun și plin de îndurare Cu toți acei care Te cheamă.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

5 Fiindcă Tu, Stăpâne, ești bun și iertător, bogat în îndurare față de toți cei ce Te cheamă.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Doamne, Tu ești bun, iertător și bogat în bunătate față de toți cei care Te cheamă.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Căci tu, Doamne, ești bun și iertător, plin de îndurare față de cei care te cheamă.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Căci Tu ești bun, Doamne, gata să ierți și plin de îndurare cu toți cei ce Te cheamă.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Căci tu, Doamne, ești bun și iertător, bogat în îndurare către toți cei ce te cheamă.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 86:5
32 Referans Kwoze  

Nu sfâșiați, straiele, voi, Ci inimile, și-napoi Veniți la Cel care, mereu, Vă este Domn și Dumnezeu, Căci El este îndurător Și îndelung e răbdător. De milă plin, S-a arătat Și-n bunătate e bogat. De relele ce le trimite – Asupră-vă îngrămădite – Și care-s gata ca să vie, Îi pare rău. Dar cine știe,


Moise, pe Domnul, L-a văzut, Când El, prin față, i-a trecut. Când a trecut pe lângă el, Domnul strigă în acest fel: „Domnul e Dumnezeul care E milostiv, plin de-ndurare; E bun, încet e la mânie, Și plin e de credincioșie!


Să Te asculte, n-au mai vrut. Minunile ce le-au făcut Le-au dat uitării, vrând apoi Ca în robie, înapoi, Să se întoarcă. Căutară Alți căpitani de-și așezară. Dar Doamne, Tu Te-ai arătat Gata să ierți, căci ești bogat În bunătate. Te-ai vădit Îndurător – necontenit – Și milostiv; căci Ți-a păsat De ei și-astfel, nu i-ai lăsat


E milostiv și-ndurător Și îndelung e răbdător. În bunătate, e bogat


A Domnului. Atunci, cel care Cheamă Numele Domnului, Primi-va mântuirea Lui.”


Domnu-i mereu, de bună seamă, Lângă toți cei care Îl cheamă. Lângă cei care L-au chemat Din inimă, El S-a aflat.


Însă Tu Doamne, văd prea bine, Ești milostiv și-ndurător Și îndelung ești răbdător. Bogat ești în credincioșie Și-n bunătate, pe vecie.


Iată că Domnul Dumnezeu E bun și este drept, mereu. El, păcătoșilor, le-arată Calea ce trebuie urmată.


Israele, nădejdea toată Să-Ți fie-n Domnul așezată! Să ai, prin marea-I îndurare, Belșugul de răscumpărare!…


El ascultă al ei cuvânt Și zise: „De ai fi știut! O, dacă ai fi cunoscut Darul lui Dumnezeu, și Cine E Cel ce spus-a către tine „Dă-Mi ca să beau”, I-ai fi cerut Tu, ca să-ți deie, de băut, Iar El, atunci, ți-ar fi dat ție, Pe săturate, apă vie.”


Dar care Dumnezeu, sau cine Se mai aseamănă cu Tine, Nelegiuirile iertând Și cu privirea-apoi trecând Păcatele cele pe care Le-au săvârșit, fără-ncetare, Cei care sunt o rămășiță De-a moștenirii Tale viță? Iată dar că a Lui mânie Nu o să țină pe vecie, Căci o plăcere mult mai mare, Găsește El, în îndurare!


Însă, la Cel care, mereu, Ne este Domn și Dumnezeu, Întotdeauna e iertarea Și-asemenea și îndurarea. Căci împotrivă-I am greșit Atuncea când ne-am răzvrătit!


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Iată cum Mă voi fi lăsat, De Israel înduplecat Și iată ce voi face-apoi: Îl înmulțesc, ca și pe oi,


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „În ziua-n care o să fiți, De făr’delege, curățiți, Au să vă fie, iar, zidite Cetățile și locuite,


„Cheamă-Mă doar și-ți voi răspunde, Căci nu am a Mă mai ascunde, Ci îți voi spune lucruri cari Ascunse se vădesc și mari. Am să îți fac de cunoscut Lucruri pe cari nu le-ai știut.


Tu ești milos și-ndurător, Ești bun și binefăcător. Învață-mă, necontenit, Ceea ce ai orânduit!


Și-apoi, pe Domnul L-a rugat: „Ah, Doamne Dumnezeul meu! Nu e așa cum am spus eu Pe când în țara mea eram? Tocmai acest lucru-ncercam Să-l ocolesc, când am fugit La Tars. Află că m-am gândit La toate, căci Te-am cunoscut: Că ești milos, eu am știut, Și că ești plin de îndurare; Că îndelunga Ta răbdare Durează până peste poate, Că ești bogat în bunătate Și Te căiești de rău, mereu.


Cel rău să-și lase a lui cale. Să-și lase gândurile sale Omul care-i nelegiuit Și să se-ntoarce, negreșit, La Domnul, căci îl va ierta Și milă îi va arăta. Lăsați-vă de rău și-apoi, Veniți cu toți, înapoi, La Dumnezeul nostru care Nu obosește dând iertare.”


Însă la Tine e iertare, Ca să se teamă fiecare.


Ascultă ruga mea șoptită, În bunătatea-Ți nesfârșită! În îndurarea Ta, fă bine, Întoarce-Ți ochii către mine


Doamne, nicicând nu voi uita Ce scumpă-i bunătatea Ta! Sub ale Tale-aripi, găsesc Un loc unde se-adăpostesc Ai oamenilor fii. Apoi,


Dar Dumnezeu, Acela care Este bogat în îndurare – Prin faptul că, necontenit, Pe fiecare, ne-a iubit –


Asupritorule, cum oare, Cu răutatea ta cea mare, Cutezi a te făli mereu? De bunătate, Dumnezeu E plin, iar îndurarea Lui Ține în veacul veacului.


Mă cheamă dar, când te găsești În strâmtorare. Atunci Eu Te izbăvesc, iar tu, mereu, Ai să Mă proslăvești pe Mine, Căci iarăși îți va merge bine!


Te rog, mă scoate din noroi, Să nu mă mai afund apoi. De-ai mei vrăjmași, scapă-mă iară Și, din adânc, mă scoate-afară!


Căci El îți iartă, negreșit, Relele ce le-ai săvârșit Și-Ți vindecă bolile toate.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite