Psalmi 80:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Doamne, mereu Tu ești Acel Ce-i e păstor, lui Israel. De-aceea, Te rugăm fierbinte, Necontenit să iei aminte, Pentru că Tu-l povățuiești Pe Iosif și îl cârmuiești Asemenea turmei de oi. Arată-Te Doamne, apoi, Plin de putere, strălucind, Pe heruvimi doar, călărind!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹ Ascultă-ne, Păstor al lui Israel, Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, strălucește

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Păstorul lui Israel, ascultă-ne! Tu ești Cel care îl conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu tronezi deasupra heruvimilor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Maestrului de cor. Pe melodia „Crinii mărturiei”. Al lui Asáf. Psalm.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Păstor al lui Israel, pleacă urechea! Tu, cel ce povățuești pe Iosif ca pe o turmă; tu cel ce șezi pe heruvimi, fă să lucească strălucirea ta.

Psalmi 80:1 Referans Kwoze

Revelația 21:23

Cetatea, trebuință, n-are De soare sau de lună care S-o lumineze, căci, mereu, Doar slava de la Dumnezeu O luminează și, se știe, Că Mielul e a ei făclie.

Psalmi 77:20

Poporul, Ți-ai povățuit, Ca pe o turmă. Negreșit, Prin Moise și Aron apoi, Tu ne-ai călăuzit pe noi.

Psalmi 50:2

Iată că Domnul strălucește Chiar din Sion, cari se vădește Desăvârșita întrupare A frumuseții ce o are.

Psalmi 99:1

Al nostru Domn e Împărat Și-mpărățește așezat Pe heruvimi. În fața Lui, Popoarele pământului Cuprinse sunt de tremurat, Căci tot pământu-i clătinat.

1 Petru 2:25

Așa precum sunt niște oi Ce s-au pierdut, ați fost și voi. Dar v-ați întors către Păstorul, Episcopul – Priveghetorul – Acela care se-ngrijește Și, sufletele, vă păzește.”

Езекиел 34:23

Voi pune-n fruntea oilor, Mereu, doar un singur păstor. Acela este Robul Meu, David chemat, pe care Eu Îl pun în fruntea turmelor,

2 Samuel 6:2

Când toți, la sine, au venit, Spre Bale-Iuda a pornit David, cu ei, ca să se ducă Și de acolo să aducă, Grabnic, chivotul Domnului, Pentru că Sfântul Nume-al Lui, În fața sa era chemat, Iar Domnul este așezat În cercul Heruvimilor, Fiind Domn al oștirilor.

1 Samuel 4:4

Mai mulți plecară, din popor, La Silo, căci au stabilit Ca să aducă, negreșit, Apoi, din casa Domnului, Chivotul legământului Al Domnului oștirilor Cari, în al heruvimilor Mijloc, șade neîncetat. Hofni și Fineas s-au aflat Lângă chivotul Domnului.

Evrei 13:20

Iată dar, care-i gândul meu: Vreau ca al păcii Dumnezeu, Care, prin sângele vărsat Atuncea când a încheiat, Cu noi, un veșnic legământ, L-a scos afară din mormânt Pe Domnul nost’, Hristos Iisus – Acela care a fost pus Să fie marele Păstor Al turmei și al oilor –

Езекиел 10:4

Atuncea, slava Domnului Și toată măreția Lui Care pe heruvimi a stat, Se ridică și s-a-ndreptat, Apoi, spre pragul cel pe care, Casa-l avuse la intrare, Astfel încât noru-a putut, Templul ca să îl fi umplut, Iar slava Domnului făcea, Întreaga curte, de lucea.

Isaia 63:11

Poporu-apoi și-a amintit De zilele-n care-a trăit Moise, zicând: „Unde-i Cel care Și-a scos al Său popor din mare, Și cel care, peste popor, Fusese pus a fi păstor? Unde-i Cel care, pe pământ, Trimis-a Duhul Său Cel Sfânt Din cer, peste al său popor, Să șeadă în mijlocul lor?

Isaia 60:1

Te scoală și te-mbărbătează! Te scoală și te luminează! A ta lumină, iată, vine Și răsări-va peste tine – De-ndată – slava Domnului.

Psalmi 80:7

Doamne, mereu să iei aminte La ruga noastră cea fierbinte: Doamne, ridică-ne și-apoi Să lumineze peste noi Lumina de pa a Ta față, Căci iarăși vom fi plini de viață Și va scăpa al Tău popor, O, Doamne al oștirilor.

Psalmi 80:3

Doamne, ridică-ne și-apoi, Să lumineze peste noi Lumina de pe a Ta față, Căci iarăși vom fi plini de viață Și va scăpa al Tău popor!

1 Petru 5:4

Astfel, când marele Păstor O să se-arete, tuturor – Pe frunte – are să vă pună, Atunci, a slavei Lui, cunună, Care, eternă, se vădește, Căci nicicând, nu se ofilește.

Ioan 10:14

Încă odată, vă mai spun, Că Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile, bine, Iar ele Mă cunosc pe Mine,

Daniel 9:17

Doamne, al nostru Dumnezeu, Ascultă ruga ce-ți fac eu: Pentru iubirea Ta cerească, Fă Doamne ca să strălucească Lumina Feței Tale iară, La fel ca și odinioară, Peste Locașul sfânt vădit Că astăzi este părăsit!

Езекиел 43:2

Și iată că eu am zărit Slava Aceluia pe care, Israel, Dumnezeu, Îl are, Cum vine dinspre răsărit Și al Său glas l-am auzit. Era ca vuietul pe care Îl face doar o apă mare. De slava Lui care venise, Întreg pământul strălucise.

Езекиел 1:13

În mijlocul făpturilor, Ceva ce-i asemănător Doar cu cărbunii cei încinși Care de flăcări sunt cuprinși, În jur, lumină, răspândea. Apoi, ceva asemenea Precum ar fi niște făclii, Printre acele făpturi vii, Se tot mișcau, fără-ncetare. Focul dădea lumină mare Și-apoi, din el, se mai vedeau Cum fulgere în jur țâșneau.

Isaia 40:11

El Își va paște a Lui turmă, Ca un Păstor adevărat. În brațe, îi va fi luat, Pe miei; la sân, El îi așează, Iar oile ce alăptează Sunt, cu blândețe, ocrotite, De El fiind călăuzite.”

Psalmi 94:1

O, Domn al răzbunărilor,

Psalmi 80:19

Doamne, mereu să iei aminte, La ruga noastră cea fierbinte: Doamne, ridică-ne și-apoi Să lumineze peste noi Lumina de pa a Ta față, Căci iarăși vom fi plini de viață Și va scăpa al Tău popor, O, Doamne al oștirilor.

Psalmi 78:67

A lepădat cortul pe care, În Israel, Iosif îl are, Și n-a ales – după cum știm – Nici ramura lui Efraim,

Psalmi 78:52

Cum El, poporul, Și-a pornit Și cum Și l-a povățuit Când era în pustiu apoi, Asemenea turmei de oi.

Psalmi 69:1

Mă scapă Doamne-n ceasul greu, Căci crește apa-n jurul meu, Iar viața mi-e amenințată!

Psalmi 60:1

O, Doamne, Tu ne-ai lepădat! Ne-mprăștii, căci Te-ai mâniat! Doamne, îndură-Te de noi Și ne ridică iar, apoi!

Psalmi 55:1

O, Doamne, Dumnezeul meu, Să iei aminte, tot mereu, La ruga mea! Nu Te ascunde!

Psalmi 45:1

Iată cuvinte minunate Ce sunt de farmec încărcate. În inimă îmi clocotesc, Făcându-mă ca să vorbesc: „Lucrarea mea s-a înălțat Spre laudă, pentru-mpărat!” Ca pana unui scriitor – Deprins cu jocul vorbelor – Ce iscusință a vădit, Să-mi fie limba, negreșit!

Psalmi 5:1

Pleacă-Ți urechea, Domnul meu, La ne-nsemnatele-mi cuvinte! Ascultă-mi Tu, suspinul greu

Iov 10:3

Îți place să mă chinuiești? Sau poate că disprețuiești Făpturile mâinilor Tale, Pentru că ai găsit cu cale Ca bunătatea Ta cerească, Peste cei răi, să strălucească?

2 Regi 19:15

El I-a făcut o rugăminte, Rostind apoi, aste cuvinte: „O, Doamne! Tu, Acela care Te-așezi pe heruvimi, călare, Ești singurul stăpânitor Asupra împăraților. Tu ai făcut acest pământ Și toate câte-n lume sânt.

Deuteronom 33:2

Când moartea-i s-a apropiat, Moise, astfel, a cuvântat: „De pe Sinai, Domnu-a venit; Peste Seir, a răsărit; Din muntele Paranului, Venit-a strălucirea Lui – Din zecile de mii pe care Numărul sfinților le are – Purtând în dreapta Domnului, Focul nestins al legii Lui.

Psalmi 50:1

Domnul vorbește! Dumnezeu Cheamă pământul, tot mereu, De la ivirea soarelui Și pân’ la asfințitul lui.