Psalmi 73:2 - Biblia în versuri 2014

² Era piciorul să-mi îndoi – Mi-am simțit pasul ‘lunecând

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² Cât despre mine, erau să mi se îndoaie picioarele, era cât pe ce să-mi alunece pașii,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Dar aproape mi se îndoiseră picioarele și am fost în pericol să îmi alunece pașii;

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Dar mie, cât pe ce să mi se poticnească picioarele, puțin [a lipsit] să-mi alunece pașii,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Totuși era să mi se îndoaie piciorul și erau să-mi alunece pașii!

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Dar mie mai că mi s‐au clătinat picioarele; puțin a lipsit să‐mi alunece pașii.

Psalmi 73:2 Referans Kwoze

Psalmi 94:18

Când zic – cuprins de un fior – „Se clatină al meu picior!”, Tu Doamne-n bunătatea-Ți mare, Mă sprijinești fără-ncetare.

1 Samuel 2:9

El, pașii oamenilor Săi, Îi va păzi, pe-ale lor căi; Însă cei răi sunt nimiciți Și-n întuneric risipiți. Căci omul n-o să biruiască Doar prin puterea-i omenească.

Psalmi 116:8

Da, sufletul mi-ai izbăvit De moarte; ochii mi-ai scutit De lacrim grele și durere Și-apoi piciorul, de cădere.

Psalmi 38:16

Eu zic: „Tu nu îi lași pe cei Care îmi sunt vrăjmași ai mei, Ca să se bucure de mine. De-asemenea, eu știu prea bine Că nu-i lași să se fudulească Și împotrivă-mi să vorbească, Atuncea când al meu picior Se clatină șovăitor!”

Psalmi 17:5

Privește-mi urma pașilor Și vei vedea că a mea cale Pe plac îi e inimii Tale. Nu se va clătina nicicând, Piciorul meu, pe cale-Ți stând.

Psalmi 17:15

Încredințat sunt că, mereu – În nevinovăția mea – Să Îți văd fața, voi putea. De-ndată ce-o să mă trezesc, Eu, chipul Tău, am să-l zăresc Și-n fiecare zi, astfel, Voi fi sătul, privind la El.

Psalmi 5:7

Dar eu, prin marea-Ți îndurare, Pot ca să intru-n casa Ta Și să mă-nchin, cu frică mare, În sfântu-Ți Templu, când voi sta.

Iov 21:4

Plângerea mea, în contra cui, Se-ndreaptă? Contra omului Făcută-i ea, acuma, oare? De ce aș mai avea răbdare?

Iov 12:5

Dispreț au doar cei fericiți, Față de cei nenorociți, Gândindu-se, în sinea lor: „Să-mpingi pe cel al cui picior Alunecă!” Nu li se face Nimic, ci sunt lăsați în pace

1 Cronici 22:7

El zise: „Iată, fiul meu, Aveam de gând să fac chiar eu, O casă, mare, Numelui Cari este-al Dumnezeului Ce Îl avem. Dar mi-a vorbit

1 Samuel 12:23

O clipă nu mi-a dat prin gând, Să-mi fac păcate încetând Ca să mă rog lui Dumnezeu, Pentru popor. Astfel, mereu, Am să v-arăt calea cea bună – Calea cea dreaptă – și-mpreună Să o urmăm cu toți apoi.

Iosua 24:15

Dar dacă astăzi nu găsiți, Cu cale, ca să Îl slujiți Pe Dumnezeu, alegeți voi, Pe cine veți sluji apoi. Slujiți, atuncea, pe acei Care erau, drept dumnezei, Pentru părinții voști’ – la care, Ei au slujit, fără-ncetare, Când, peste Râu, au locuit. Dacă găsiți că-i potrivit, Slujiți la dumnezeii lor, Sau la ai Amoriților. Acum, referitor la mine, Eu – și-a mea casă – ne vom ține, Neîncetat, de Dumnezeu Și Lui o să-I slujim, mereu.”

Psalmi 35:13

Deși când boala i-a lovit, Eu – pentru ei – un sac purtam Și multe rugăciuni făceam, Cu capul stând plecat – smerit – Pe cari cu post le-am însoțit.

Proverbe 5:14

Era să mă nenorocesc, Cu toate că eu mă găsesc În mijlocul poporului, Cuprins în adunarea lui!”