Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 59:12 - Biblia în versuri 2014

12 Ale lor guri păcătuiesc La orice vorbă ce-o rostesc. De-aceea, chiar a lor mândrie, Voiesc drept cursă, să le fie; Ei spun minciuni doar și blesteme, Căci de nimic n-au a se teme.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Păcatul gurii lor este cuvântul buzelor lor. Să fie prinși în propria mândrie! Să fie prinși de blestemul și minciuna pe care le rostesc!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Să fie prinși (ca într-o capcană) de propria lor mândrie. Să fie captivii păcatelor gurii lor și cuvintelor pronunțate de buzele lor. Să li se ia în considerare blestemele și minciunile!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Să nu-i ucizi, ca nu cumva poporul meu să uite; cu puterea ta, fă-i să se clatine și alungă-i, Doamne, scutul nostru!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Gura lor păcătuiește la fiecare vorbă care le iese de pe buze: să se prindă în însăși mândria lor, căci nu spun decât blesteme și minciuni!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Pentru păcatul gurii lor, — cuvântul buzelor lor, — să fie prinși în mândria lor și pentru blestemul și minciuna ce vorbesc!

Gade chapit la Kopi




Psalmi 59:12
20 Referans Kwoze  

Păcătuirea buzelor O cursă este; dar celor Neprihăniți nu le e greu Să scape din necaz, mereu.


Nebunul, prin vorbirea lui, Aduce moarte, omului, Iar buzele-i, curse, întind, În care, suflete se prind.


Gura-i e plină-n orice vreme De vicleșuguri, de blesteme, Precum și de-nșelătorie. Mereu, sub limbă, o să ție Fărădelegi și răutate.


Strâmb numai, jură fiecare Și minte cu nerușinare, Omoară și năpăstuiește, Căci nici o teamă nu vădește.


Cel ce e rău, necontenit, Pe cel ce e nenorocit, Plin de mândrie-l urmărește. Neîncetat, curse urzește, În cari drept jertfă au să cadă Mereu, nenorociții, pradă.


În El!” Ei, însă, stăruiau Și, mai înverșunați, strigau: „Noroadele-a întărâtat, Cu-nvățătura ce le-a dat! A început de prin Iudeea, Apoi aici și-n Galileea.”


„Doamne, iată că am uitat – Acuma doar, ne-am amintit – Înșelătoru-a pomenit Spunând, pe când încă, trăia: „A treia zi, voi învia!”


Gloata strigă: „Asupra noastră, Și peste pruncii ce-i avem, Să cadă sângele Lui, vrem!”


Când acea zi o să sosească, Nu are să mai trebuiască, Obrazul să îți fi roșit Pentru ceea ce-ai făptuit, Pentru păcatul tău știut Cari împotrivă-Mi l-ai făcut. Atuncea, din mijlocul tău, Voi scoate tot ce este rău. Trufașii fi-vor scoși afară Și n-ai să te mai îngâmfi iară, În clipa-n care ai tăi sânt Aflați pe muntele Meu sfânt!


Omul care e fără vină, Scăpat e de orice pricină Căci nevinovăția are Ca să îi stea în apărare; Dar cei răi, cu toți, prinși fi-vor, Prin însăși răutatea lor.


Rostitu-l-ai – fiind legat Prin vorba care ți-a zburat, De-un om – căci ai făgăduit –


Vecinilor ce-i avem noi, Doamne, întoarce-le-napoi, De șapte ori, batjocura, Căci pentru Tine ea era!


Mintea le-o ia, acelor care Sunt cei mai mari peste popoare, Făcându-i rătăciți să fie, Pe-ntinderile din pustie Care, de drumuri, sunt lipsite,


Ce fel de planuri au făcut Și ce cuvinte au purtat În contra mea, neîncetat.


Dar dintre oamenii acei, Voi mai lăsa câțiva. Pe ei, De sabie am să-i feresc, De ciumă am să-i ocrotesc Și nici nu am să-i las să cadă, În gheara foametei, drept pradă. Aceștia au să povestească – Oriunde au să se găsească – Despre tot răul cel făcut, În țara lor, când au șezut. În acest fel, o să se știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite