Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 57:6 - Biblia în versuri 2014

6 Un laț au pus în fața mea; Sufletul mi se-ncovoia; O groapă mare mi-au făcut, Însă în ea, ei au căzut.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

6 Ei întinseseră un laț pașilor mei, sufletul îmi era încovoiat. Ei săpaseră o groapă înaintea mea, dar au căzut ei înșiși în ea. Selah

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Ei puseseră o capcană pentru pașii mei; și sufletul îmi era foarte afectat de durere. Îmi săpaseră o groapă; dar tocmai ei au căzut în ea.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Înalță-te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul este gloria ta!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Ei întinseseră un laț sub pașii mei; sufletul mi se încovoia și-mi săpaseră o groapă înainte: dar au căzut ei în ea. (Oprire)

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Ei au pregătit un laț pașilor mei, sufletul meu s‐a încovoiat; au săpat o groapă înaintea mea; au căzut ei în mijlocul ei. (Sela.)

Gade chapit la Kopi




Psalmi 57:6
18 Referans Kwoze  

Cei care cad sunt sprijiniți De Domnul și sunt întăriți, Iar cei ce sunt încovoiați, De către El sunt îndreptați.


Omul de bine-a părăsit Țara. Nimeni nu e cinstit. La pândă, toți se rânduiesc. Să verse sânge se grăbesc, Iar fratelui pe cari îl are, Curse-i întinde fiecare.


Acel care l-a rătăcit Pe omul cel neprihănit, Ducându-l – fără vreo pricină – Pe-o cale rea, pentru-a sa vină O să primească, drept răsplată, Groapa ce-a fost de el săpată.


Niște-ngâmfați mă urmăresc: Curse și lațuri îmi întind, În care vor ca să mă prind. De-a lungul drumurilor mele, Oameni-acei întind rețele Și-mi pun capcane, ne-ncetat.


Acela cari și-a lingușit Aproapele, i-a pregătit O cursă, căci lauda lui E-un laț întins aproapelui.


Când duhul meu este mâhnit, Tu-mi știi cărarea, negreșit. Cei răi s-au adunat acum Și-o cursă mi-au întins pe drum.


Duhul îmi e, mereu, mâhnit, Iar inima mi-e tulburată.


Sufletu-mi e plin de mâhnire – O, Doamne – și de-aceea eu La Tine mă gândesc mereu, De pe pământul cel pe care Țara Iordanului îl are, De la Hermon și negreșit Din muntele, Mițear, numit.


Pe cât e de adevărat Că Eu sunt viu neîncetat Iar slava Domnului Cel Sfânt Va umple-ntreg acest pământ,


David L-a binecuvântat, Pe Domnul. El s-a ridicat Și pentru-ntreaga adunare, A ținut astă cuvântare: „În veci, fii binecuvântat Tu Doamne, cari Te-ai arătat Drept Dumnezeul Cel pe care, Tatăl meu, Israel, Îl are!


Doamne, a Ta e măreția, Slava, puterea, veșnicia Și cu mărirea. Câte sânt În ceruri, sus, sau pe pământ, Doar ale Tale se vădesc. Pe Tine, Doamne, Te găsesc Drept un stăpân ce S-a-nălțat. O, Doamne, Tu Te-ai arătat Mai mare, decât orișicine. Domnia e, mereu, cu Tine!


Din gurile copiilor Și ale pruncilor aflați La sân, Tu – contra tuturor Vrăjmașilor încrâncenați – O-ntăritură Ți-ai țesut Să astupi gura la oricare Și-astfel, să tacă, l-ai făcut, Pe cel cu dor de răzbunare.


Pentru-a putea fi izbăviți Cei care Îți sunt prea iubiți, Prin dreapta Ta Tu scapă-ne, Degrabă, și ascultă-ne!


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite