Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 34:21 - Biblia în versuri 2014

21 Pe omul rău dar, bunăoară, Nenorocirea îl omoară, Dar toți vrăjmașii cei pe care Omul neprihănit îi are Neîncetat sunt urmăriți Și au să fie pedepsiți.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

21 Răul va aduce moartea celui nelegiuit, iar cei ce-l urăsc pe cel drept vor fi condamnați.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Răul pe care îl comite omul nedrept, îi va aduce moartea; și oamenii care îl urăsc pe cel corect, vor fi pedepsiți.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 sin El veghează asupra fiecăruia dintre oasele sale, niciunul dintre ele nu va fi zdrobit.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Pe cel rău îl omoară nenorocirea, dar vrăjmașii celui fără prihană sunt pedepsiți.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Pe cel rău îl ucide răul și cei ce urăsc pe cel drept vor fi osândiți.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 34:21
22 Referans Kwoze  

Cei răi ajunge-vor să cadă, Nelegiuirii lor, drept pradă, Căci Domnu-i va zdrobi, ușor, Chiar prin nelegiuirea lor. Cei răi, zdrobiți, vor fi mereu, De-al nostru Domn și Dumnezeu.


Parte-au să aibă – dragii mei – De o pedeapsă foarte mare, Cari este-o veșnică pierzare Din fața slavei Domnului, Precum și de la fața Lui,


Vai, de acel care e rău, Căci parte are-n lucrul său, De roadele faptelor lui, Care sunt ale răului!


Nu știi? Oare n-ai auzit? Neprihănitul se ridică De șapte ori, chiar dacă pică! Însă cei răi se prăbușesc: Nenorocirile-i zdrobesc!


Din fața lui, am să-i zdrobesc Pe cei care îl dușmănesc. Loviți au să se pomenească Aceia cari au să-l urască.


Dar, cetățenii îl urau Și, împărat, nu îl voiau; De-aceea, au trimis solie, Să-i spună: „Nu vrem ca să fie Omu acesta-nscăunat, Asupră-ne, ca împărat.”


Căci Dumnezeu a socotit, Precum că este nimerit, Ca să le deie întristare, Necontenit, acelor care V-au întristat, mereu, pe voi,


Cât despre toți vrăjmașii mei, Care n-au vrut, ca peste ei, Să-mpărățesc, să îi luați Și-n fața mea, să îi tăiați!”


Pe cel care „Ha! Ha! Ha!” spune, Rușine multă să se-adune Și pe vecie – negreșit – El să rămână înlemnit!


Saul a zis, omului său, Cel care armele-i ducea: „Scoate, îndată, sabia Și-omoară-mă! Fă cum am zis, Căci nu vreau ca să fiu ucis, De-ai mei vrăjmași – aici, aflați – Cari, împrejur, nu sunt tăiați! Nu vreau să vină orișicine, Ca să își bată joc, de mine!” Cel care armele-i ducea, N-a vrut să scoată sabia, Pentru că omul s-a temut. Saul, atunci când a văzut Că nu-l ascultă, a luat Sabia și s-a aruncat, Îndată-n ea, și a murit.


Pe Mine-n schimb, Mă prigonește, Pentru că am mărturisit De răul ce l-a săvârșit.


Căci împăratul a murit!” Când astă veste-au auzit Oștenii, în Samaria, Se-ntoarseră. De-asemenea, Ei l-au luat pe împărat Și-n urmă, l-au înmormântat În a Samariei cetate.


Al lui Israel împărat I-a zis atunci, lui Iosafat: „Mai este, în poporul meu, Un om prin cari, pe Dumnezeu, Noi am putea să-L întrebăm. De vrei, putem să îl chemăm. Eu îl urăsc pe omu-acel, Căci doar de rău vorbește el. Nimica bun, nu-mi prorocește. Acel om, Mica, se numește Și Imla este al lui tată.” „Cheamă-l pe Mica, de îndată” – Îi zise Iosafat. „E bine Să nu vorbești așa, când vine, Căci vreau – prin el – să aflu eu, Ce ne va spune Dumnezeu.”


Să nu ia-n deșert, cineva, Numele Domnului, cumva. Căci Dumnezeu, nepedepsit – Pe cel care a îndrăznit Să ia-n deșert Numele Lui – Nu o să-l lase. Nimănui, Acest fapt, nu-i e-ngăduit, Și aspru fi-va pedepsit.


A le mânca, e-ngăduit Numai în casă, negreșit. Carnea, afară, nu-ncercați S-o scoateți și nu sfărmați, Cumva, vreun os, din mielu-acel.


Ei se îndoaie, cad apoi, Dar în picioare vom sta noi, Căci și atuncea când picăm – Iată – din nou, ne ridicăm.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite