Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 34:16 - Biblia în versuri 2014

16 Pe cei răi, El nu-i va lăsa, Căci își întoarce Fața Sa În contra lor și astfel sânt Înlăturați de pe pământ Și ștearsă-i pomenirea lor.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

16 Dar fața Domnului este împotriva celor ce comit fapte rele, ca să le șteargă amintirea de pe pământ.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Dar fața lui Iahve este împotriva celor care comit ce este rău, ca să le șteargă amintirea de pe pământ.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 àin Ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechea lui [ia aminte] la strigătele lor!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Domnul Își întoarce Fața împotriva celor răi, ca să le șteargă pomenirea de pe pământ.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Fața Domnului este împotriva celor ce fac rău, ca să le piardă pomenirea de pe pământ.

Gade chapit la Kopi




Psalmi 34:16
15 Referans Kwoze  

Omul care-i neprihănit, Are să fie pomenit Mereu, căci binecuvântată E amintirea lui; uitată E pomenirea celui rău, Căci și el și numele său Vor putrezi. Acela care


„De-aceea, Domnul oștii – Cel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Fața-Mi întorc spre voi, Ca să vă meargă rău apoi, Pentru că, iată, Eu doresc, Pe Iuda să îl nimicesc!


Doamne, nădejdea cea pe care Neamul lui Israel o are! Cei ce Te părăsesc pe Tine Acoperiți sunt, de rușine.” „Cei care, de la Mine, cată – Necontenit – să se abată, Scriși au să fie, pe pământ, Că-L părăsesc pe Domnul Sfânt, Pe Cel care – din veșnicie – Este izvor de apă vie.”


Îi va pieri, și amintirea Numelui său va să dispară Din ulițe, când o să moară.


„Dacă un om, din Israel – Sau din străini-aflați la el – Mănâncă sânge, va vedea Că-Mi voi întoarce Fața Mea, Îndată, împotriva lui – Deci împotriva omului Care, cu sânge, s-a hrănit – Și astfel, fi-va nimicit.


Dacă ajunge-vor să fie, De-ai lor vrăjmași, duși în robie, Scăpare tot nu vor avea, Căci îi va pierde sabia. Nu vor putea scăpa de Mine Și le voi face rău, nu bine.”


Atuncea însă, i-am zărit Pe cei răi, îngropați, plecând Înspre odihna lor, plângând; Însă acei care-au lucrat Neprihăniți, s-au depărtat De locul sfânt, ca după toate, Uitați să fie în cetate. Și-aceasta e deșertăciune!


Domnul este înscăunat În veci de veci ca Împărat. Popoarele pământului – Care se află-n țara Lui – De către El, sunt nimicite.


Îmi voi întoarce Fața Mea, În contra voastră – veți vedea – Și-atunci, bătuți, aveți să fiți De-ai voști’ vrăjmași și fugăriți. Cei care vă urăsc apoi, Jug greu, vor așeza pe voi Și tot mereu, o să fugiți, Chiar dacă n-ați fost urmăriți.


Privirea Lui nu-i părăsește Pe cei neprihăniți. Ei sânt – Cu cei mai mari de pe pământ – Pe-al domnilor tron așezați, Alăturea de împărați.


Și-n urmă, El a zguduit Pământul și a clătinat Munții în temelii, de-ndat’, Căci El a vrut ca să se știe Că s-a stârnit a Lui mânie.


Iată că ochiul Domnului Privește-asupra omului Care, de El, știe-a se teme, Și peste cei ce-n orice vreme În bunătatea Lui arată Că-și au nădejdea-ncredințată,


Acela care a sădit Urechea, nu a auzit? Cel care, ochiul, l-a făcut, Se poate să nu fi văzut?


Domnul mereu se-ndepărtează De cei cari pentru rău lucrează; Însă acei ce sunt curați, În rugăciune-s ascultați.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite