Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Psalmi 32:7 - Biblia în versuri 2014

7 Tu îmi ești, Doamne, ocrotire Și cu cântări de izbăvire Mă înconjori, pentru că poți, Din mari necazuri să mă scoți. (Oprire)

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

7 Tu îmi ești adăpost! Tu mă vei păzi de necaz, înconjurându-mă cu strigăte de eliberare! Selah

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 „Tu ești un adăpost pentru mine! Tu mă vei păzi de necaz și mă vei înconjura cu cântece (care vorbesc) de(spre) salvare!”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Tu ești pentru mine un adăpost, tu mă scoți din strâmtorare, mă înconjori cu cântări de bucurie pentru eliberare. Sélah

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Tu ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire. (Oprire)

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Tu ești ascunzătoarea mea, tu mă vei păzi de necaz, tu mă vei înconjura cu cântări de izbăvire. (Sela).

Gade chapit la Kopi




Psalmi 32:7
18 Referans Kwoze  

Cel care este ocrotit De Cel Prea-Nalt și-Atotputernic, Cel ce odihnă a găsit La umbra Celui cari e veșnic,


Pe Tine Doamne, Te-am făcut Loc de scăpare și-al meu scut. A mea încredere va sta Doar în făgăduința Ta.


În zilele necazului, Eu, în coliba Domnului, Am să mă aflu ocrotit, Căci am să fiu adăpostit Sub acoperământul Său. N-o să m-ajungă nici un rău, Căci pe o stâncă – negreșit – De El voi fi adăpostit.


Doar Domnul este, negreșit, Scăparea celui asuprit – Celui ce este în necaz – Înseninând al lui obraz.


Tu să-i ascunzi, găsești cu cale, La adăpostul Feței Tale, De toți cei care-i prigonesc, De limbile ce clevetesc. Un adăpost ei au găsit, Căci al Tăui cort i-a ocrotit.


Cari se vădesc dușmani ai mei, Mă scapă și m-adăpostește.


Un cântec nou, să căutați, Lui Dumnezeu să-I înălțați, Pentru că El – cum e știut – Mereu, minuni doar, a făcut, Căci al Său braț L-a ajutat.


În gura mea a așezat Un cântec nou și am cântat Spre lauda lui Dumnezeu. Mulți au văzut ce făceam eu Și-atunci, de Domnul, s-au temut Și-n El apoi, s-au încrezut.


Gloata aceea, foarte mare, Striga cu glas puternic, tare: „Iată că a lui Dumnezeu, E mântuirea, tot mereu – Căci pe-al domniei scaun, șade, Așa precum Lui i se cade – Și-apoi, este a Mielului!”


David, un cântec, a cântat, Pe care el l-a închinat Spre slava Domnului Cel care L-a izbăvit cu brațu-I tare, De Saul și de-al său popor, Precum și de-a vrăjmașilor Mânie-aprinsă. El a spus:


Dar parte de durere multă Are cel rău, cari nu ascultă. Cel care-n Domnul se încrede, Necontenit acela vede Cum îndurarea Domnului Se-adună împrejurul lui.


Căci voi, cu toții, ați murit, Iar viața voastră – negreșit – Ascunsă-i, cu Hristos, mereu, În Tatăl nostru – Dumnezeu.


Peste cei cari se dovedesc Neprihăniți – neîncetat – Din cer, o binecuvântare Și ca un scut i-a-nconjurat Bunăvoința Ta cea mare.


În urmă, poruncit-a el, Fiului său Ierahmeel, Lui Șelemia – acel care, Pe Abdeel, părinte-l are – Precum și lui Seraia – cel Cari fiu îi e lui Azriel – Să-l prindă pe Baruc – cel care Rangul de logofăt îl are – Și pe prorocul Ieremia, Căci mare îi era mânia Care în suflet i-a pătruns. Dar Domnul, grabnic, i-a ascuns.


Când mă prinsese-n stăpânire Înfășurările pe care Singur mormântul doar le are, Când lanțul morții m-a cuprins –


Debora și Barac – cel care, Pe-Abinoam, tată, îl are – În ziua ‘ceea, au cântat, Cântecu-acesta, minunat:


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite