Psalmi 27:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Nu mă lăsa pe placul lor, În mâinile vrăjmașilor! Căci împotriva mea, furioși – Iată – stau niște mincinoși, Oameni cari suflă peste fire – În jurul lor – doar asuprire.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹² Nu mă lăsa în voia dușmanilor mei, căci împotriva mea se ridică niște martori mincinoși care suflă violență.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Nu permite sufletului meu să ajungă al discreția dușmanilor mei – pentru că împotriva mea se ridică niște martori mincinoși care suflă numai violență.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Nu mă da în mâna asupritorilor mei, căci s-au ridicat împotriva mea martori mincinoși, care nu respiră decât violența!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Nu mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei! Căci împotriva mea se ridică niște martori mincinoși și niște oameni care nu suflă decât asuprire.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Nu mă lăsa în voia potrivnicilor mei, căci martori mincinoși se ridică împotriva mea și cei ce nu răsuflă decât asuprire.

Psalmi 27:12 Referans Kwoze

Psalmi 41:11

Astfel va ști dușmanul meu, Precum că mă iubești mereu, Iar el – oricât de mult dorește – Pe mine nu mă biruiește.

Psalmi 31:8

Și n-ai să-Ți lași robul să cadă În mâinile vrăjmașe, pradă. Știu că mereu, Tu mă veghezi Și în loc larg ai să m-așezi.

Psalmi 35:11

Iată că martori mincinoși S-au ridicat acum, furioși, Și să vorbesc, ei mi-au cerut, De lucruri ce nu le-am știut.

Fapte 9:1

Saul sufla amenințare Și moarte, peste fiecare Din ucenicii Domnului.

Psalmi 35:25

Să nu zică, triumfător Apoi, în inimile lor: „Aha! Aceasta ne doream! L-am înghițit precum gândeam!”

Psalmi 140:8

Nu împlini gândul pe care, Doamne, omul cel rău îl are! Al său plan să nu izbutească, Să nu poată să se fălească!

Psalmi 41:2

Vegheat e el, de Dumnezeu, Și-n viață e ținut, mereu. Omul acela, negreșit Că pe pământ, e fericit. Dușmanii săi nimic nu-i fac Pentru că el – la al lor plac – Nu e lăsat de Dumnezeu,

Psalmi 38:16

Eu zic: „Tu nu îi lași pe cei Care îmi sunt vrăjmași ai mei, Ca să se bucure de mine. De-asemenea, eu știu prea bine Că nu-i lași să se fudulească Și împotrivă-mi să vorbească, Atuncea când al meu picior Se clatină șovăitor!”

1 Samuel 26:19

Ascultă-l dar, pe robul tău, Și-apoi să judeci cu dreptate, Tot ce-ți voi spune, împărate. Dacă cumva, e Dumnezeu Cel ce te-ațâță, tot mereu, În contra mea, zic să primească Mirosul ce-o să-l răspândească Un dar, ce este de mâncare, Adus de noi, de fiecare. Dar dacă nu e Dumnezeu, Ci ațâțat ești tu, mereu, De către oameni, să se știe Că blestemați doresc să fie, În fața Domnului ceresc, Fiindcă ei mă izgonesc Din moștenirea cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Zicând: „Să pleci, unde voiești, La domni străini, ca să slujești.”

Exodul 20:16

De-asemeni, grijă vei avea Ca strâmb să nu mărturisești, Pentru ca să-ți învinuiești Aproapele – seamănul tău.

Fapte 26:11

I-am pedepsit, adesea, eu, În sinagogi, voind mereu Să-i fac pe-aceștia să hulească, Iar în pornirea-mi nebunească, Am prigonit pe orișicine, Chiar și-n cetățile străine.

Psalmi 25:19

Tu vezi ce mulți mă urmăresc Și cu ce ură mă pândesc.

Deuteronom 19:16

Atunci când întâmpla-se-va Că se va înălța, cumva, Un martor mincinos, vorbind În contra unui om, dorind – Ca pentru vreo nelegiuire – Vină să-i scoată prin vorbire,