Psalmi 27:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Domnul este a mea lumină Și mântuirea cea divină: De cine mă voi teme eu? Când viața-mi sprijină, mereu, Cine, ce va putea, să-mi zică? De cine, voi avea eu, frică?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹ Domnul este lumina și mântuirea mea; de cine să mă tem? Domnul este refugiul vieții mele; de cine să-mi fie frică?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Iahve este lumina și salvarea mea; de cine să mă tem? Iahve este refugiul vieții mele; de cine să îmi fie frică?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Al lui Davíd. Domnul este lumina și mântuirea mea, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Domnul este lumina și mântuirea mea. De cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieții mele. De cine să-mi fie frică?

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Domnul este lumina mea și mântuirea mea; de cine să mă tem? Domnul este tăria vieții mele; de cine să mă înfricoșez?

Psalmi 27:1 Referans Kwoze

Evrei 13:6

Plini de încredere apoi, Putem să spunem, astfel, noi: „Domnul e ajutorul meu Și nu mă tem, căci El, mereu, Mă ocrotește și-mi dă pace. Ce va putea omul, a-mi face?”

Psalmi 118:6

Nicicând, teamă nu voi avea, Căci Domnul e de partea mea: Ce pot să-mi facă, oare, mie, Niște bieți oameni, când se știe Că Dumnezeu mă sprijinește Și că mereu mă ocrotește?

Exodul 15:2

Domnul este cel mai de preț. Domnul este tăria mea, Temeiul care-l vor avea Cântările ce-am să le cânt, Care de laudă doar sânt. El este Cel ce m-a scăpat – E Domnul meu, adevărat. Pe El, am să-L laud, mereu. El, Domn îi e, tatălui meu, Și-L preamăresc, neîncetat.

2 Corinteni 12:9

Dar El, atuncea, mi-a răspuns: „Destul îți este harul Meu. Iată, puterea Mea, mereu, În slăbiciune, e vădită Că a ajuns desăvârșită.” Deci, mult mai bucuros – mereu – Cu slăbiciuni, mă laud eu, Căci doar așa, puterea care, Domnul Iisus Hristos o are, Poate ca să rămână-n mine.

Psalmi 84:11

Al nostru Domn și Dumnezeu, Soare și scut este mereu. Domnul aduce îndurare Și slavă, pentru fiecare, Căci de nimic nu e lipsit Cel care e neprihănit.

Romani 8:31

Deci, ce va spune orișicare, În fața ăstor lucruri, oare? Dacă e Dumnezeu cu noi, Cine ne e-mpotrivă-apoi?

Ioan 8:12

Când a vorbit, din nou, Iisus, Noroadelor strânse, le-a spus: „Eu sânt Lumina lumii. Cine Are a Mă urma pe Mine, În întuneric, niciodată, Nu va umbla, ci-i va fi dată Lumina vieții.” Printre cei

Isaia 12:2

Iată că Domnul Dumnezeu E izbăvirea mea, mereu. Mă-ncred în El și pot să zic Că nu am teamă de nimic. Domnul este a mea tărie Și pricina de bucurie. Pricini de laudă, mereu, Îmi e al nostru Dumnezeu, Pentru că S-a milostivit Și mântuire am primit.

Isaia 61:10

În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.

Psalmi 62:6

Căci El îmi e sprijinitor, Stâncă îmi e și Ajutor. Turn de scăpare-mi e, mereu. De-aceea nu mă clatin eu.

Psalmi 18:28

Tu Doamne-aprinzi lumina mea. Tu-mi luminezi, de-asemenea, Bezna ce este-n jurul meu.

Iov 29:3

Când candela Lui strălucea De-asupra creștetului meu Și mă călăuzea mereu Lumina Lui, în bezna-adâncă!

Filipeni 4:13

Pot totul, în Hristos, mereu, De care, întărit, sunt eu.

Psalmi 118:21

Te laud, Doamne, ne-ncetat, Pentru că Tu m-ai ascultat Și-ndurător Te-ai dovedit Atuncea când m-ai mântuit.

Psalmi 19:14

Privește, cu bunăvoință, Către umila mea ființă, Primind la Tine – negreșit – Cuvintele ce le-am rostit Și simțămintele pe care Adâncul inimii le are, Căci Tu ești Stânca mea, mereu! Tu ești Izbăvitorul meu!

Revelația 21:23

Cetatea, trebuință, n-are De soare sau de lună care S-o lumineze, căci, mereu, Doar slava de la Dumnezeu O luminează și, se știe, Că Mielul e a ei făclie.

Psalmi 62:2

Stâncă îmi e și Ajutor. Turn de scăpare-mi e, mereu. De-aceea nu mă clatin eu.

Maleahi 4:2

„Dar pentru cel care se teme De al meu Nume-n orice vreme, Va răsări deasupra firii Doar Soarele neprihănirii. Tămăduirea – veți vedea – Sub aripa Lui va ședea. Atuncea, voi o să ieșiți Și bucuroși o să săriți Asemenea vițeilor Care-au ieșit din grajdul lor.

Isaia 2:5

Hai vino, tu, aceea care, Iacov, drept casă-n lume-o are, Ca să umblăm pe calea Lui Și în lumina Domnului!”

Psalmi 18:46

Trăiască Domnul Dumnezeu! Trăiască al meu Domn mereu, Iar Stânca mea cea minunată, Să fie binecuvântată! Mărit să fie Dumnezeu, Căci e mântuitorul meu!

Revelația 22:5

Noaptea, nicicând, n-o să mai vie, Iar trebuință n-o să fie, De lampă sau de soare, care Să-i lumineze-atunci, căci are Să-i lumineze, tot mereu – Cu-a Sa lumină – Dumnezeu. Acolo, au să stăpânească Și-n veci au să împărățească.

Ioan 1:9

Orice ființă omenească Venind în lume-i luminată, De raza Ei, adevărată.

Revelația 7:10

Gloata aceea, foarte mare, Striga cu glas puternic, tare: „Iată că a lui Dumnezeu, E mântuirea, tot mereu – Căci pe-al domniei scaun, șade, Așa precum Lui i se cade – Și-apoi, este a Mielului!”

Luca 2:30

Căci ochi-mi văd, cu mulțumire, Stăpâne, a Ta mântuire,

Psalmi 11:1

La Domnul îmi găsesc scăpare, În orișice împrejurare! Atuncea oare, cum puteți Ca să veniți și să-mi spuneți: „În munții voștri fugi, precum Zboară o pasăre acum”?

Psalmi 3:8

La Dumnezeu este scăparea: Să lași, peste poporul Tău, O Doamne, binecuvântarea. (Oprire)

Luca 3:6

Și-astfel, toate făpturile Au să privească, tot mereu, Iertarea de la Dumnezeu.”

Matei 8:26

„De ce vă temeți în zadar, Voi, puțin credincioșilor?” – Le-a zis El, ucenicilor. După aceea S-a sculat, Vânturi și mare a certat, Încât apa s-a potolit Și liniștea s-a-nstăpânit.

Isaia 45:24

Când acel timp o să sosească, Doar astfel o să se vorbească: „Dreptatea-n Domnul se găsește. Puterea-n El doar locuiește. Le El vin cei ce-s mâniați Pe El și fi-vor înfruntați.

Psalmi 43:2

Tu ești Cel cari m-a ajutat Și m-a păzit pe-al vieții drum: De ce mă lepezi oare-acum? De ce să umblu întristat, Fiind de cei răi apăsat, Căci dușmănie mi-au vădit?

Deuteronom 7:18

Mulțimea lor nu te-nspăimânte; Ci tu să îți aduci aminte, De tot ceea ce le-a făcut – Lucruri pe care le-ai văzut – Domnul atunci, Egiptului, Precum și Faraonului.

Deuteronom 7:21

Să nu fii dar, înspăimântat, Că Domnul Cel Înfricoșat – Cel cari îți este Dumnezeu – Cu tine, o să stea, mereu.

Psalmi 18:29

Cu Tine doar, năvălesc eu Asupra oștii înarmate, Sar peste zidurile toate Ce-mi stau în față, întărite.

Ieremia 20:11

Însă cu mine, tot mereu, Se află Domnul Dumnezeu, Ca un viteaz puternic, mare, Care în ajutor îmi sare. De-aceea, nu mă biruiesc Dușmanii cari mă prigonesc. Toți vor fi plini de umilință, Căci n-au lucrat cu chibzuință. Rușinea, peste ei lăsată, Nicicând nu va mai fi uitată!